Scandalul spionajului maghiar la Bruxelles: Guvernul Orbán a infiltrat sistematic instituțiile UE timp de peste un deceniu

O amplă investigație jurnalistică internațională dezvăluie că serviciile secrete maghiare au desfășurat activități de spionaj în cadrul instituțiilor Uniunii Europene între 2012 și 2018, încercând să recruteze funcționari europeni și să colecteze informații confidențiale. Întreaga rețea maghiară de informații de la Bruxelles a fost descoperită în 2017, după ani de activități imprudente și lipsite de discreție.

În urmă cu un deceniu, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre guvernul condus de Viktor Orbán și Comisia Europeană, agenția maghiară de informații – Biroul de Informații – și-a trimis agenți la Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, relatează Euronews.

O investigație comună realizată de publicația germană Der Spiegel, cotidianul belgian De Tijd și portalul maghiar de investigații Direkt36 a scos la iveală, joi, 9 octombrie 2025, dovezi concrete despre modul în care Budapesta a desfășurat operațiuni de spionaj sistematice la Bruxelles, folosind diplomați ca acoperire pentru agenți ai serviciilor secrete.

Spionaj agresiv și metode neobișnuite pentru un stat membru UE

Oficial, agenții trimiși de Budapesta aveau atribuții în domeniul economic și financiar, însă scopul real era spionajul intern în cadrul instituțiilor europene. Între anii 2012 și 2018, agenții maghiari ar fi desfășurat activități de spionaj într-o manieră imprudentă și lipsită de discreție, încălcând regulile de securitate.

Ziarul belgian De Morgen subliniază că spionii apropiați de Orbán au recurs la metode neobișnuit de agresive pentru un stat membru al UE, asemănătoare celor folosite de regimurile rus sau chinez. Ei le-ar fi cerut angajaților maghiari din cadrul Comisiei Europene să furnizeze informații confidențiale – precum procese-verbale ale ședințelor – către diplomați aflați sub acoperire, în schimbul unor sume de bani.

În unele cazuri, acești funcționari ar fi fost chiar determinați să semneze documente prin care deveneau „colaboratori secreți" ai serviciilor maghiare.

Diplomatul carismatic "V." și tentativa de recrutare

Conform investigației realizate de Direkt36, un diplomat cunoscut sub inițiala V., considerat „priceput" în cadrul Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles, a încercat să recruteze cetățeni maghiari care lucrau în instituțiile europene. Deși figura în acte ca specialist în politica de coeziune, V. era, de fapt, ofițer al Biroului de Informații.

Un fost angajat maghiar al Comisiei Europene a dezvăluit că diplomatul carismatic de la Reprezentanța Permanentă a Ungariei îl invita în mod regulat la întâlniri, care aveau loc la fiecare câteva luni, de obicei în parcuri din Bruxelles. Funcționarul european recunoaște că știa deja în acea perioadă că V. era un agent al serviciilor secrete maghiare care lucra sub acoperire diplomatică.

Agentul secret nu se mulțumea doar să pună întrebări despre problemele interne ale Comisiei Europene, ci era interesat și de orice zvonuri pe care funcționarul le auzea din cercul său extins de cunoștințe din instituțiile comunitare.

Situația a escaladat când agentul V. a încercat să-l convingă pe funcționarul european să semneze o declarație oficială de recrutare. Știind că banii nu reprezentau o motivație, agentul a încercat să-l convingă promițându-i finanțare pentru o organizație care îi era dragă, asigurându-l că banii vor fi canalizați prin alte instituții guvernamentale maghiare. Funcționarul european a refuzat ferm oferta.

Descoperirea rețelei în 2017

Metodele utilizate de V. și colegii săi depășeau ceea ce se consideră normal la Bruxelles pentru un stat membru al UE. Mai mult, agenții de informații maghiari spionau neglijent și deschis, adică nu respectau regulile de securitate: În 2017, V. a fost prins, iar odată cu el, întreaga rețea de informații maghiară din Bruxelles a fost compromisă.

Legătura cu actualul comisar european Olivér Várhelyi

Publicația belgiană De Morgen susține că această rețea de spionaj ar putea afecta reputația actualului comisar european maghiar, Olivér Várhelyi, care ar fi coordonat activitățile de informații ale delegației Ungariei între 2015 și 2019.

Documentele analizate de jurnaliști arată că agentul V. figura oficial ca angajat al departamentului pentru politica de coeziune al Reprezentanței Permanente a Ungariei la UE. La acea vreme, superiorul său direct la ambasadă era Olivér Várhelyi, care în prezent ocupă funcția de comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

Várhelyi a fost Reprezentant permanent al Ungariei la UE și ambasador extraordinar și plenipotențiar începând din 2015, iar apoi a devenit comisar european în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Cariera agentului secret după expunere

În pofida expunerii sale în 2017, cariera agentului V. nu a avut de suferit. În 2024, acesta a publicat un articol în revista Serviciului Național de Securitate Militară (KNBSZ), dedicat „provocărilor actuale" ale serviciilor de informații.

Publicația îl menționează drept maior V., doctorand la Centrul Național de Informații – instituție care coordonează cooperarea tuturor agențiilor de spionaj maghiare.

Reprezentanții Comisiei Europene au refuzat să comenteze situația, iar biroul comisarului Várhelyi a transmis că „nu există dovezi ale unor abateri de la obligațiile instituționale". Contactat de jurnaliști, agentul V. nu a răspuns solicitărilor.

Spionaj sistematic împotriva oficialilor UE

Investigația dezvăluie că tentativele de recrutare nu au fost cazuri izolate. Raportul citat de Politico menționează exemple din perioada 2015-2017 în care funcționarii UE care lucrau pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și care călătoriseră în Ungaria au fost urmăriți fizic în timpul călătoriilor cu mașina și le-au fost ascultate telefoanele.

Ancheta precizează că era o practică obișnuită a serviciilor secrete maghiare să percheziționeze camerele de hotel ale delegațiilor UE aflate în vizită și să descarce informații de pe laptopurile acestora.

Investigația a arătat că Biroul de Informații al Ungariei a luat în vizor în special investigatorii de la OLAF care, la un moment dat, cercetau o companie maghiară deținută de ginerele premierului Viktor Orbán.

Procedura de recrutare și interviurile în Ungaria

O sursă din cadrul Comisiei Europene, citată de Direkt36, a relatat că tentativa de recrutare făcută de V. i s-a părut menită nu să apere interesele naționale, ci să consolideze puterea politică și economică a premierului și a cercului său apropiat.

Conform aceleiași surse, Biroul de Informații maghiar de la Bruxelles acționează pe „un spectru larg", vizând toți cetățenii maghiari din instituțiile europene care dețin competențe relevante, iar recrutările reușite erau urmate, de regulă, de deplasări în Ungaria pentru interviuri suplimentare.

Domeniile vizate de spionaj

Unul dintre domeniile asupra cărora serviciile maghiare manifestau un interes special era libertatea presei. Diplomatul V. ar fi încercat să afle ce măsuri plănuia Comisia Europeană în legătură cu reprimarea mass-mediei independente din Ungaria și dacă funcționarii maghiari implicați în dosare de presă intenționau să critice guvernul Orbán.

Alte ținte ale spionajului erau domeniile fiscal și bugetar – informații esențiale pentru guvernul de la Budapesta în contextul unor investigații în curs privind utilizarea fondurilor europene.

Reacții oficiale europene și belgiene

Comisia Europeană a declarat joi, 9 octombrie 2025, că va investiga aceste informații și că ia foarte în serios astfel de acuzații. Purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari a anunțat că executivul UE „va înființa un grup intern care să examineze aceste acuzații", adăugând că, din motive de securitate operațională, nu va divulga mai multe informații.

Purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Paula Pinho, a confirmat că președinta Ursula von der Leyen a fost informată cu privire la aceste dezvăluiri ale presei.

Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a declarat că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe și că spionajul desfășurat pe teritoriul belgian este inacceptabil.

Vocea critică din Ungaria

Fostul diplomat și ministru de Externe maghiar István Szent-Iványi a calificat drept „scandalos" faptul că un stat membru al Uniunii Europene ar spiona instituțiile acesteia.

„Investigația OLAF a arătat deja că guvernul maghiar tratează UE ca pe un adversar. O consecință gravă a acestui caz ar putea fi neîncrederea față de diplomații și funcționarii maghiari care lucrează în cadrul Comisiei Europene", a declarat István Szent-Iványi pentru Euronews.

Context politic: Ungaria versus Bruxelles

Potrivit publicației austriece Wiener Standard, acțiunile de spionaj arată cât de tensionate au devenit relațiile dintre Budapesta și Bruxelles. De peste un deceniu, premierul Orbán a fost perceput ca un factor de divizare în cadrul Consiliului European, promovând un model politic „iliberal", contrar valorilor Uniunii.

Din această cauză, Ungaria deține puține funcții influente în instituțiile UE, iar serviciile sale de informații ar fi încercat să compenseze prin colectarea de date confidențiale.

Deși Ungaria face parte din cooperarea europeană în domeniul informațiilor, principiul de bază între statele aliate este acela de a nu se spiona reciproc. Totuși, Budapesta este privită ca un partener cu „loialitate divizată", existând suspiciuni că unele informații obținute ajung la Moscova.

Astfel, se ridică întrebarea dacă spionajul a servit interesele statului maghiar sau, mai degrabă, ale guvernului Orbán și ale cercului său politic apropiat.

Practici similare cu Moscova și Beijing

Analiștii citați de Politico subliniază că activitățile de spionaj desfășurate de Ungaria ar fi mai degrabă în concordanță cu practicile folosite de Moscova și Beijing, decât cu cele ale unui stat membru al Uniunii Europene. Acest lucru ar putea alimenta în continuare neîncrederea față de Ungaria la Bruxelles.

Bruxelles este una dintre capitalele spionajului european, deoarece găzduiește nu doar sediul Uniunii Europene, ci și sediul NATO și al numeroase alte organizații internaționale. Cu toate acestea, rețelele secrete și colectarea de informații la Bruxelles sunt de obicei apanajul serviciilor ruse, chineze, iraniene și ale altor servicii din Orientul Mijlociu, mai degrabă decât al statelor membre ale UE.

Măsuri de precauție fără precedent

În context, un episod semnificativ ilustrează nivelul de îngrijorare: membrilor unei delegații a Parlamentului European care a vizitat Ungaria li s-au oferit carcase speciale de telefon, concepute pentru a bloca supravegherea. Delegația, formată din cinci membri ai Comisiei pentru libertăți civile a PE, a călătorit în Ungaria pentru o misiune de trei zile, de evaluare a stării democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale.

Un deputat european a confirmat că serviciul de securitate al Parlamentului le-a furnizat pungi Faraday, care blochează semnalele de intrare și de ieșire. De asemenea, aceștia au fost sfătuiți să evite rețelele Wi-Fi publice și stațiile de încărcare.

Doi oficiali familiarizați cu protocoalele de securitate au declarat pentru Politico că distribuirea unor astfel de dispozitive nu este o practică standard, sugerând preocupări sporite cu privire la spionajul în cadrul UE atunci când vine vorba de Ungaria.

Implicații și consecințe

Investigația publicată joi, 9 octombrie 2025, ridică semne de întrebare serioase asupra compatibilității activităților Ungariei cu valorile și normele Uniunii Europene, precum și asupra măsurii în care Budapesta poate fi considerată un partener de încredere în cadrul instituțiilor comunitare.

Anterioare investigații ale acelorași publicații au relatat că îngrijorările legate de poziția autorităților maghiare față de Alianța Nord-Atlantică au dus la limitarea de către NATO a schimbului de informații sensibile cu Ungaria. La începutul anului 2025, un membru al Parlamentului European care critica Ungaria a devenit ținta unor atacuri cibernetice.

Ancheta internă anunțată de Comisia Europeană va trebui să determine amploarea reală a operațiunilor de spionaj desfășurate între 2012 și 2018, precum și eventualele consecințe pentru cei implicați. Rămâne de văzut dacă vor exista sancțiuni concrete împotriva Ungariei sau a oficialilor maghiari implicați în aceste activități care au subminat încrederea între statele membre ale Uniunii Europene.