Investigație The Guardian: Legăturile financiare dintre Boris Johnson și un investitor în industria de apărare

Documente scurse ridică întrebări despre relația dintre fostul prim-ministru britanic și un donator cu interese în contracte militare pentru Ucraina

Publicația britanică The Guardian a publicat pe 11 octombrie 2025 o investigație jurnalistică care ridică întrebări serioase despre relația dintre fostul prim-ministru Boris Johnson și omul de afaceri Christopher Harborne, un mare investitor în industria de apărare britanică.

Donația de 1 milion de lire

Documentele obținute de The Guardian, parte din colecția „Boris Files", dezvăluie că în toamna anului 2022, la scurt timp după demisia sa din funcția de prim-ministru, Johnson a primit o donație de 1 milion de lire sterline de la Christopher Harborne. Suma a fost virată către „The Office of Boris Johnson Ltd", o companie privată înființată de fostul premier imediat după părăsirea funcției.

Această donație reprezintă cea mai mare sumă primită vreodată de un parlamentar britanic individual, conform informațiilor publicate de cotidianul britanic.

Cine este Christopher Harborne?

Christopher Harborne este un om de afaceri britanic extrem de discret, cu interese diversificate în multiple sectoare economice. Harborne, care locuiește în Thailanda de două decenii și utilizează și numele thailandez Chakrit Sakunkrit, este cunoscut pentru:

• Finanțarea campaniei Brexit: A donat peste 10 milioane de lire pentru susținerea Brexit Party condusă de Nigel Farage

• Investiții în criptomonede: Deține participații în DigFinex, compania-mamă a Bitfinex și Tether

• Interese în industria de apărare: Este cel mai mare acționar individual la QinetiQ (cu 13% din acțiuni), un important contractor britanic de apărare care furnizează drone și roboți pentru dezamorsarea bombelor

QinetiQ, compania în care Harborne deține participația cea mai semnificativă, a furnizat dronele Banshee Jet 80+ către forțele armate ucrainene începând din 2023, dronele fiind adaptate pentru misiuni de atac pe distanțe de până la 200 de kilometri.

Vizita la Kiev din septembrie 2023

Potrivit documentelor scurse, la mai puțin de un an după ce a primit donația, Johnson a efectuat o vizită în Ucraina în septembrie 2023. Investigația The Guardian relevă că Harborne l-a însoțit personal pe fostul prim-ministru în această călătorie cu un avion privat.

La forumul Yalta European Strategy (YES) din Kiev, Harborne a fost înregistrat oficial ca „consilier, Office of Boris Johnson". Itinerariul vizitei, obținut prin scurgerea de informații, include:

• O sesiune etichetată „doar pentru Boris și Chris" la deschiderea reuniunii la nivel înalt

• Întâlniri cu președintele Volodymyr Zelensky și alți oficiali ucraineni de rang înalt

• O „întâlnire închisă la un centru de cercetare și dezvoltare militaro-tehnologică" – domeniu direct conectat cu interesele de afaceri ale lui Harborne

Biroul președintelui Zelensky nu a răspuns solicitărilor The Guardian privind participarea lui Harborne la întâlnirile cu șeful statului ucrainean.

Contacte frecvente și rapoarte despre Ucraina

Documentele mai dezvăluie că Johnson a menținut contacte regulate cu Harborne, inclusiv:

• Două cine private în Singapore

• Briefing-uri periodice etichetate drept „raport despre Ucraina"

Aceste întâlniri și comunicări sugerează o relație apropiată între cei doi, în contextul în care Johnson s-a poziționat public ca un susținător ferm al cauzei ucrainene.

Contextul mai larg: Activitățile post-mandat ale lui Johnson

Investigația „Boris Files" face parte dintr-o serie mai largă de dezvăluiri despre modul în care Johnson și-a monetizat influența după demisia din funcția de prim-ministru. Documentele scurse arată că fostul premier a avut întâlniri cu:

• Liderul venezuelean considerat autocrat

• Mohammed bin Salman, prințul moștenitor saudit acuzat de ordonarea uciderii jurnalistului Jamal Khashoggi

Răspunsul lui Johnson

Când a fost contactat de The Guardian pentru comentarii, Johnson a reacționat vehement, respingând investigația ca fiind „o non-poveste patetică derivată dintr-un atac informatic rusesc ilegal" și acuzând ziarul că „face jocul lui Putin".

Johnson a adăugat retoric: „De ce nu vă schimbați numele în Pravda?"

Distributed Denial of Secrets (DDoS), grupul american de transparență care a obținut documentele, a declarat că nu cunoaște proveniența exactă a fișierelor.

Poziția reprezentanților lui Harborne

Un reprezentant al lui Harborne a confirmat transferul sumei de 1 milion de lire, precizând că donatorul „nu avea și nu are nicio așteptare de câștig personal". Reprezentantul a susținut că donația a fost făcută pentru a-l menține pe Johnson activ politic.

Avocații lui Harborne au insistat că donația a fost făcută din convingeri politice sincere, Harborne fiind descris ca un „oponent pasionat al regimului Putin".

Întrebări despre conflicte de interese

Investigația The Guardian ridică întrebări legitime despre potențiale conflicte de interese:

Prima problemă: Momentul donației – făcută imediat după ce Johnson a părăsit funcția de prim-ministru, o perioadă în care fostul premier își construia o nouă platformă de influență.

A doua problemă: Prezența unui investitor major în industria de apărare la întâlniri cu oficiali ucraineni de rang înalt, într-un context în care Ucraina este client major pentru echipamente militare.

A treia problemă: Lipsa transparenței – nici Johnson, nici Harborne nu au oferit explicații clare despre motivele pentru care un donator privat a fost inclus în delegația fostului prim-ministru la astfel de întâlniri oficiale.

Context istoric: Vizita controversată din aprilie 2022

Deși investigația actuală se concentrează pe evenimentele din 2023, ea reînvie și discuțiile despre vizita anterioară a lui Johnson la Kiev din aprilie 2022, când era încă prim-ministru.

Acea vizită a fost urmată de întreruperea negocierilor de pace ruso-ucrainene care aveau loc la Istanbul. Davyd Arakhamia, negociatorul-șef ucrainean, a declarat în noiembrie 2023 că Rusia era „pregătită să încheie războiul dacă am accepta neutralitatea" și că Johnson ar fi transmis mesaje despre continuarea luptei.

Cu toate acestea, Arakhamia a negat că țările occidentale au oprit Kievul de la semnarea unui acord, subliniind că principalul motiv al eșecului negocierilor a fost lipsa de încredere a Ucrainei în capacitatea Rusiei de a respecta un eventual acord, în absența unor garanții de securitate credibile.

Experți în relații internaționale consideră că simplificarea excesivă a acestor evenimente, atribuindu-le unei singure persoane sau unui singur factor, este greșită. Negocierile au eșuat din motive complexe, incluzând dispute teritoriale nerezolvate, cerințe divergente privind garanțiile de securitate și escaladarea situației militare pe teren.

Implicațiile mai largi

Investigația ridică probleme mai ample despre modul în care foștii lideri politici își valorifică influența și conexiunile după părăsirea funcțiilor oficiale. În cazul lui Johnson, documentele sugerează o potențială estompare a liniilor dintre serviciul public și interesele private, chiar și pe o temă pe care fostul prim-ministru o prezintă ca fiind „sacră" – sprijinul pentru Ucraina.

Pentru industria de apărare, cazul subliniază legăturile complexe între lobby-ul pentru echipamente militare, finanțarea politică și accesul la factorii de decizie în zone de conflict activ.

Reacții și perspective

Până în prezent, nici Partidul Conservator britanic, nici guvernul actual de la Londra nu au comentat public investigația The Guardian.

Analişti politici britanici au subliniat că, deși donațiile politice sunt legale în Regatul Unit, transparența și evitarea conflictelor de interese rămân esențiale, mai ales când sunt implicate figuri publice cu influență continuă în politica externă.

Concluzii

Investigația „Boris Files" nu prezintă dovezi de ilegalități, dar ridică întrebări importante despre:

• Transparența relațiilor dintre foști lideri politici și donatori cu interese comerciale în zone de conflict

• Modul în care influența politică poate fi folosită în beneficiul intereselor private

• Necesitatea unor reglementări mai clare privind activitățile post-mandat ale fostelor personalități politice de rang înalt

Cazul Johnson-Harborne ilustrează complexitatea intersecției dintre politică, afaceri și diplomație în contextul conflictului din Ucraina – un război care a generat contracte militare de miliarde de dolari pentru industria de apărare occidentală.

În absența unor explicații clare din partea celor implicați, publicul rămâne cu întrebări legitime despre natura exactă a acestei relații și despre motivele pentru care un investitor în industria de apărare a fost inclus în delegația unui fost prim-ministru britanic la întâlniri sensibile în zona de război.

Articol bazat pe investigația jurnalistică publicată de The Guardian pe 11 octombrie 2025, cu informații suplimentare din surse verificate.