Suedia introduce plăți „offline” cu carduri: o decizie-cheie pentru protecție financiară în era digitală

Banca centrală suedeză a anunțat vineri un acord cu companiile de plăți pentru introducerea unui sistem care să permită tranzacții cu carduri fizice în situații de urgență, în contextul în care țara nordică a devenit una dintre cele mai digitalizate economii din lume

Stockholm, 3 oct. 2025 – Banca centrală a Suediei — Riksbank — a anunțat un acord cu actorii din piața plăților care vizează reducerea vulnerabilității populației la întreruperile infrastructurii digitale: din iulie 2026, cetățenii suedezi vor putea efectua tranzacții esențiale (alimente, medicamente, combustibil) cu cardul fizic + PIN, chiar dacă sistemele de comunicație a datelor nu mai funcționează („offline”).

„În Suedia, plățile digitale sunt predominant utilizate și folosirea numerarului este redusă. Faptul că populația generală va putea plăti cu cardul … chiar și în cazul unei defecțiuni grave a comunicațiilor de date – adică offline – reprezintă o etapă importantă … de a consolida pregătirea pentru situații de urgență”, a declarat guvernatorul Riksbank, Erik Thedéen.

Anunțul marchează o transformare semnificativă pentru o economie care, pentru mulți ani, a fost considerată un model al tranzacțiilor digitale — dar care, tocmai din acest motiv, este expusă la riscuri grave în cazul unor întreruperi majore.

De ce e nevoie de o opțiune „offline”?

Suedia a traversat un proces accelerat de digitalizare a plăților: retragerile în numerar sunt tot mai rare, multe bănci nu mai țin linii de numerar în sucursale, iar consumatorii și comercianții aproape că nu mai „ating” cash-ul. Conform declarațiilor Riksbank, accesul la numerar „s-a deteriorat semnificativ” în ultimii ani. (această observație fusese deja semnalată în relatările inițiale).

Acest model, deși eficient și comod în condiții normale, prezintă un risc major: dacă rețelele de date, internetul sau sistemele de plată suferă un atac cibernetic, defecțiuni tehnice sau sabotaj, cetățenii ar putea rămâne fără posibilitatea de a cumpăra strictul necesar — alimentare, medicamente, combustibil — pe o perioadă crucială.

Sistemele de plată sunt parte integrantă a infrastructurii critice a statului. Eliminarea unui „plan B” funcțional ar lăsa cetățenii vulnerabili în situații de criză — fie ele naturate de catastrofe, deranjamente tehnice sau amenințări hibride.

Prin urmare, introducerea unor tranzacții card offline este mai mult decât un instrument bancar: este o măsură de pregătire financiară.

Cum va funcționa sistemul propus

Detaliile tehnice sunt clarificate în memorandumurile și documentele asumate de Riksbank și partenerii din piața de plăți. Iată cele mai importante elemente:

• Se va folosi funcția de autorizare offline prin cipul EMV al cardului, unde tranzacțiile sunt validate local fără dependența imediată de conexiune la serverul bancar.

• Fiecare card (debit sau credit) va avea un „limită offline acumulativă” — suma totală pe care o persoană o poate cheltui offline înainte ca cardul să revină la autorizare online în momentul în care conexiunea e restabilită.

• Nu toate cardurile curente dispun de această funcționalitate — băncile vor trebui să adapteze sau înlocuiască cardurile existente pentru a include capacitatea offline.

• Plățile contactless (fără atingere) nu sunt eligibile — sistemul funcționează exclusiv cu card fizic + PIN.

• Comercianții vor trebui să implementeze terminale compatibile cu autorizări offline și să poată stoca tranzacțiile pendinte pentru până la șapte zile — apoi să le transmită când conexiunea revine.

• Actorii implicați (bănci emitente, rețele de carduri, comercianți, procesatori) au primit sarcini clare de armonizare a regulilor interne, infrastructurii și procedurilor până la termenul-limită 1 iulie 2026.

Obiectivul este destul de clar: în cazul în care întreruperile durează până la șapte zile, populația să poată continua să tranzacționeze bunurile esențiale, nu să fie ținută „pe bară”.

Provocări și riscuri

Implementarea unui astfel de sistem nu este lipsită de obstacole:

1. Riscuri de credit pentru emitent — dacă un card este folosit offline și nu poate fi validat ulterior, banca își asumă riscul.

2. Controlul fraudei — fără conectivitate instantă, verificările tradiționale anti-fraudă sunt suspendate; trebuie găsite mecanisme alternative de securizare a tranzacțiilor offline.

3. Compatibilitate tehnică — cardurile, terminalele și rețelele trebuie să fie interoperabile și reglate la standarde comune.

4. Costuri de implementare — schimbarea cardurilor existente, adaptarea terminalelor comerciale și infrastructurii aduce investiții semnificative.

5. Limitări practice — nu toate comercianții vor fi dispuși sau capabili să adopte noile terminale (în special cei mici), ceea ce poate crea „zone moarte” de acceptare offline.

Cu toate acestea, Riksbank arată că fiecare actor implicat și-a asumat sarcini clare pentru atingerea obiectivului propus.

Context nordic și implicații regionale

Suedia nu este izolată în această abordare — în 2025, băncile centrale ale Finlandei, Norvegiei, Danemarcei și Estoniei au inițiat proiecte similare, pentru a asigura continuitatea plăților în regiunea nordică în caz de întreruperi.

O motivație concretă: în ultimii ani, echipamente submarine de comunicații din Marea Baltică au suferit avarii inexplicabile, iar Rusia a fost acuzată de acte de sabotaj — creând alarma că rețelele de date pot deveni ținte strategice.

Pe termen lung, dacă inițiativa va funcționa, Suedia poate deveni model pentru alte state cu infrastructuri foarte digitalizate și cu retrageri semnificative ale numerarului.

Ce înseamnă pentru România și alte țări dependente de digital

Adoptarea unei infrastructuri care să permită plăți offline este o lecție de reziliență pentru țările care își externalizează independentul financiar către digitalul de rețea. Iată câteva repere:

• În România, numerarul are încă o pondere semnificativă în tranzacții — dar tendința e clară spre digitalizare completă. Proiectele de digital banking și plăți mobile câștigă teren rapid.

• Un scenariu de criză (avarii în rețea, atac cibernetic major, cutremur care afectează infrastructura telecom) poate paraliza tranzacțiile digitale. Fără o alternativă offline, cetățenii și comercianții pot rămâne blocați fără acces la bunurile de bază.

• Implementarea unui sistem similar presupune modificări legislative, infrastructurale și cooperare între stat, bănci și comercianți. România trebuie să studieze aceste modele pentru a le putea adapta la specificul local — grad de bancarizare, distribuția rețelelor de POS, securitatea cibernetică etc.

Lecții pentru economia digitală globală

Cazul Suediei oferă o lecție importantă pentru economiile care avansează rapid spre digitalizarea completă: progresul tehnologic trebuie să fie însoțit de măsuri robuste de reziliență și planuri de contingență pentru scenarii de criză.

În timp ce plățile digitale oferă beneficii evidente în termeni de comoditate, transparență și eficiență economică, dependența excesivă de infrastructura digitală creează vulnerabilități strategice care necesită abordări de diversificare și securitate națională.

Inițiativa comună a țărilor nordice și baltice reprezintă un model de cooperare regională în domeniul siguranței financiare și al pregătirii pentru situații de urgență, într-o perioadă marcată de creșterea amenințărilor cibernetice și de instabilitate geopolitică.