Fabrica lemnului dispărut: Cum austriecii de la Schweighofer au primit 580.000 de metri cubi de lemn „invizibil" în valoare de 157 milioane lei

După un deceniu de anchete DIICOT, un singur dosar mai rămâne în picioare împotriva corporației austriece - cel pentru „metoda cioturilor" descoperită de RISE Project

Acest material rezumă principalele informații reținute de procurori și prezentate în investigația RISE Project. Dacă doriți să citiți ancheta completă, însoțită de documentele oficiale și înregistrările originale, o găsiți pe site-ul RISE Project: Fabrica lemnului dispărut – „cioturile” Schweighofer numărate de procurorii antimafia.

București, 18 septembrie 2025 – După zece ani de investigații în dosare de criminalitate organizată și evaziune fiscală care vizau Holzindustrie Schweighofer, procurorii DIICOT au rămas cu un singur dosar activ împotriva corporației austriece. Este vorba despre schema „cioturilor" pe care RISE Project a dezvăluit-o acum trei ani: Schweighofer primea lemn în valoare de milioane de euro pentru care nu plătea niciun ban, beneficiind de cantități suplimentare prin impunerea de „supralungimi" contractuale.

Calculele procurorilor confirmă investigația RISE

Un raport DIICOT din 2024 confirmă în întregime investigația jurnalistică realizată de RISE Project în decembrie 2022. Calculele procurorilor le confirmă în bună măsură pe cele realizate de RISE cu experți în domeniu, arătând că schema funcționa exact așa cum fusese descrisă: când buștenii ajungeau cu lungimi diferite la poarta fabricii, Holzindustrie Schweighofer îi înregistra cu dimensiuni mai mici.

Estimările procurorilor arată că, în perioada 2010-2017, filiale locale ale grupului austriac au primit aproape 580 de mii de metri cubi de lemn fără să-l mai evidențieze în documentele contabile. Lemn în valoare de 154 de milioane de lei.

La aceasta se adaugă prejudiciul cauzat statului prin TVA neachitat după procesarea și vânzarea lemnului. Procurorii susțin că firma a prejudiciat statul cu alte 36 de milioane de lei, TVA care nu a fost achitat după ce lemnul a fost procesat și vândut. Așadar paguba se apropie de 194 de milioane de lei, aproximativ 39 de milioane de euro.

„Metoda cioturilor" - confirmată de conducerea companiei

Funcționarea acestei scheme a fost recunoscută chiar de managementul companiei într-o înregistrare audio obținută de reporterii RISE. „Am revenit la discuția cu lungimile, că sunt nominale, că sunt reale. Dânșii (nr autoritățile de control) spun că, dacă am măsura corect, la lungimea efectivă a piesei, nu ar mai exista diferențele astea", se aude vocea lui Dan Banacu, directorul general Holzindustrie Schweighofer în înregistrarea audio obținută de reporterii RISE.

Schema era simplă dar eficientă: Holzindustrie impunea partenerilor o anumită supralungime, iar dacă aceasta nu era respectată, buștenii erau declasați la dimensiune. Astfel se evapora peste un metru de lemn pe drumul din pădure până în curtea fabricii.

Externalizarea profiturilor prin Austria

Procurorii au descoperit că filiala locală a grupului austriac era suspectată că externalizează profiturile prin simularea unor contracte de comision cu o companie din Austria. "În acest mod au fost transferate importante sume de bani către societatea din Austria cu consecința diminuării bazei de impunere pentru impozitul pe profit", se susține în rapoartele procurorilor antimafia.

Compania despre care vorbesc anchetatorii se numește SPB Beteiligungsverwaltung Gmbh, cu sediul în Viena, redenumită HS Timber Group GmbH, unde pe lista de directori s-a regăsit și Gerald Schweighofer, fondatorul imperiului cu același nume.

Cum s-au prescris dosarele de milioane de euro

Din cele mai multe dosare care vizau furnizarea de lemn ilegal către fabricile Schweighofer nu a mai rămas aproape nimic. Restul dosarelor din ultimii zece ani s-au oprit pentru că mare parte din fapte s-au prescris.

Multe dintre probe au fost înlăturate din dosare în urma modificărilor din legile justiției și a deciziilor Curții Constituționale care s-au aplicat retroactiv. Probele din dosarele care se bazau pe supravegherea tehnică pusă la dispoziție de SRI au fost înlăturate, determinând procurorii DIICOT să claseze anumite anchete pe motiv că fapta nu există.

Un inspector din Garda Forestieră Națională care a participat la controale explică frustrarea: "A fost o muncă enormă depusă de toți din echipele de teren din Gărzile Forestiere și am trăit să o vedem îngropată. Pe unii dintre hoții de lemn îi surprindeam în timp real ce fac și cum fac și acum aflăm de la reporteri, nu de la organele de anchetă, că s-au prescris faptele și au scăpat".

Cazul Gheorghe Usciuc - documente false pentru 192.000 metri cubi

Printre cei care au scăpat se numără și firmele controlate de Gheorghe Usciuc, între timp decedat, unul dintre foștii parteneri ai corporației austriece care activa în zona de nord a României (Maramureș, Bistrița). Schema folosită de firmele lui Usciuc – cu puncte fictive de lucru, documente false și societăți înființate pe numele unor nigerieni – a fost una greu de demantelat.

Firmele controlate de Usciuc au produs documente false pentru un volum de 192.000 de metri cubi de lemn (buștean și cherestea), o parte din acest lemn fiind livrat apoi celor de la Holzindustrie Schweighofer.

La fel a scăpat de acuzații Valentin Spicsuk din Maramureș. În perioada 2011-2017, prin interpuși, a înființat peste 25 de firme pe care le-a folosit pentru a spăla lemnul ilegal vândut mai multor SRL-uri, inclusiv lui Schweighofer. Din calculele polițiștilor, gruparea a albit lemn ilegal, operațiunile prejudiciind statul cu 9 milioane de euro.

Reducerea echipelor de investigare

Surse apropiate anchetei DIICOT au explicat pentru RISE că, timp de 10 ani, dosarul Schweighofer a pornit de la o speță importantă și a ajuns una pe linia de supraviețuire. Treptat, echipa care lucra în dosar a fost redusă, la fel și bugetele alocate pentru investigație. De la cinci polițiști alocați inițial pentru cercetări și analiză, s-a ajuns la un singur specialist.

Sponsorizarea organizației cu fost procuror DIICOT

În decembrie 2022, exact când RISE Project publica investigația despre „metoda cioturilor", Schweighofer a sponsorizat cu 1,2 milioane de lei Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV), condusă de Daniel Mărăcineanu, fost secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Cioloș.

Din echipa acestei organizații face parte și fostul procuror DIICOT Codruța Crețu, care a ieșit la pensie în vara lui 2022. Conform surselor, Crețu a fost unul dintre șefii echipei de procurori care în 2014 a lucrat la planul inițial al DIICOT de investigare a companiei Holzindustrie Schweighofer.

Codruța Crețu apare menționată pe pagina organizației ca fiind un specialist cu experiență de 25 de ani în investigarea grupărilor de criminalitate organizată, contrabandă, evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani - exact aceleași fapte de care era suspectată Holzindustrie în anul când DIICOT a început să investigheze tranzacțiile cu lemn ale lui Schweighofer.

Conflictul de interese și evenimentele sponsorizate

În 2023, asociația ACTIV a început un maraton de evenimente în toată țara pentru a discuta despre problema tăierilor ilegale. Prima conferință a fost organizată la București în octombrie, următoarea la Râmnicu Vâlcea cu tema „Este proiectul noului Cod Silvic un pas înainte în combaterea tăierilor ilegale de pădure și a comerțului cu lemn recoltat ilegal?"

La evenimentul de la Vâlcea au fost prezenți reprezentanți din RNP Romsilva, Ministerul de Interne, ANAF și Garda Forestieră, alături de reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri și ai Asociației Prolemn – unde Schweighofer se numără printre membri fondatori.

Paradoxal, reprezentantul Prolemn a criticat la conferință exact ceea ce procurorii DIICOT investighează acum la Schweighofer. "Nicăieri în Europa nu se pune problema ca să se măsoare lemnul cu precizie de două zecimale, cu toleranță de 2% și să ne ducem pe industrie până în portul Constanța. S-a ajuns să se treacă într-un aviz fiecare piesă măsurată. La nivelul bușteanului s-a ajuns la discuție de supralungime și dimensiune reală că nu mai poți să treci în aviz 4 metri, că trebuie să treci 4 metri și 4 centimetri, că vezi Doamne așa se fură lemnul", a susținut Cătălin Tobescu, președintele asociației.

Istoricul anchetei - de la 25 milioane euro la clasificări

Octombrie 2014: Procurorii DIICOT încep oficial primul dosar care vizează tranzacțiile cu lemn făcute de Holzindustrie Schweighofer pentru evaziune fiscală, spălare de bani, deturnarea licitațiilor publice și organizarea de practici interzise de legea concurenței.

Mai 2018: Anchetatorii descind la sediile Schweighofer și ale mai multor Direcții Silvice. Suspectează că mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat care a deturnat licitații publice, a primit lemn ilegal și a procesat lemn care nu a fost evidențiat în documentele contabile. Prejudiciul estimat: peste 25 milioane de euro.

Decembrie 2024: După 10 ani de anchete, procurorii au închis mai multe dosare pentru că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale. Anchetatorii continuă însă cercetările într-un nou dosar în care Schweighofer este suspectată de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional. Prejudiciul estimat: 194 de milioane de lei.

Semnalele timpurii ignorate

Problema lemnului în plus fusese menționată încă din 2015, într-un raport al corpului de control al Ministrului Mediului care analiza activitatea fabricii din Sebeș. "Din cazurile prezentate rezultă suspiciunea că personalul silvic de la unele structuri silvice autorizate, unii reprezentanții ai HSR Sebeș din teritoriu și unele societăți comerciale care prestează servicii de exploatare sau furnizează material lemnos HSR Sebeș, pun la dispoziția acestei societăți material lemnos fără proveniență legală, pe o filieră care să dea o aparență de legalitate la punerea în valoare a masei lemnoase", apare scris în raportul celor de la Ministerul Mediului.

Același raport arăta că 27 de firme suspectate că sunt implicate în tranzacții cu lemn ilegal au livrat direct la Sebeș aproape 30.000 de metri cubi de lemn cu proveniența pusă sub semnul întrebării. Alți 135.000 de metri cubi de lemn au fost livrați altor SRL-uri care, la rândul lor, erau furnizori ai Schweighofer.

Răspunsurile evasive și pregătirile pentru sechestru

Surse din cadrul companiei de procesare a lemnului au explicat că ancheta DIICOT este aproape de final, iar managementul Schweighofer s-a pregătit de un eventual sechestru al procurorilor, astfel că aproape 30 de milioane de euro au fost depuse într-un cont bancar.

Departamentul de relații cu presa al HS Timber Group nu a răspuns întrebărilor punctuale trimise de reporterii RISE. Într-un răspuns standardizat, compania susține că "a cooperat întotdeauna pe deplin cu autoritățile pentru a asigura procese de constatare a faptelor complete și transparente (…) și a funcționat întotdeauna în conformitate cu toate cerințele legale naționale și internaționale aplicabile".

Schimbarea practicilor după investigația RISE

La câteva luni de publicarea investigației RISE Project/OCCRP, grupul austriac Holzindustrie Schweighofer și-a schimbat politica de aprovizionare în fabricile din România și a început să măsoare și să plătească supra-lungimile. Între timp, compania și-a schimbat numele în HS Timber, a redus activitatea la Rădăuți și a vândut unitatea din Sebeș.

Explicațiile fostului procuror și lipsa transparenței

Codruța Crețu, fostul procuror DIICOT care a devenit membru al organizației sponsorizate de Schweighofer, a oferit explicații pentru întârzierile din dosare la conferința de la Vâlcea: "O parte din cauze ar putea fi lipsa de resursă umană specializată la nivelul structurilor de poliție și de parchet. E greu sa faci un dosar mare când elementele sunt foarte tehnice și-ți trebuie background de cunoștințe".

La aproape doi ani de la organizarea conferințelor privind lemnul ilegal, de pe site-ul organizației ACTIV lipsește orice informație privind impactul pe care l-a avut în problema lemnului ilegal sau care au fost concluziile conferințelor. Lipsește și faptul că asociația a primit de la Schweighofer aproape 1,2 milioane de lei sponsorizare pentru a lupta împotriva tăierilor ilegale.

Finanțarea din industria tutunului

În ultimii șapte ani, ACTIV a încasat 4,3 milioane de lei din sponsorizări. Pe lângă Schweighofer, organizația condusă de Mărăcineanu a primit peste 3 milioane de lei de la companiile de tutun din România - majoritatea de la British American Tobacco (BAT) și Japan Tobacco International România (JTI).

Daniel Mărăcineanu a confirmat sponsorizarea de la Schweighofer susținând că "asociația are deplină libertate în alegerea strategiei și a activităților pe care le vom întreprinde pentru a lupta eficient împotriva fenomenului tăierilor ilegale". Referitor la ancheta DIICOT, acesta a declarat: "Răspunsul lor oficial a fost că în niciun caz nu sunt partea acestei investigații. Adică, HS Timber nu este acuzată de ceva".

Contextul actual și implicațiile

Astăzi, din zecile de dosare care vizau rețeaua de furnizare a lemnului ilegal către Schweighofer, un singur dosar mai rămâne activ - cel pentru „metoda cioturilor" care a generat beneficii de aproape 200 de milioane de lei pentru corporația austriacă.

Această investigație ilustrează nu doar complexitatea criminalității economice organizate în industria lemnului, ci și limitele sistemului de justiție român în gestionarea dosarelor de amploare. În timp ce probele se prescriu și dosarele se clasează, companiile multinaționale continuă să-și adapteze strategiile pentru a evita consecințele legale ale practicilor discutabile.

Cazul Schweighofer rămâne emblematic pentru modul în care marile corporații pot profita de lacunele legislative și de slăbiciunile sistemului de control, în timp ce instituțiile statului luptă cu resurse limitate și proceduri birocratice care favorizează prescrierea faptelor înainte de finalizarea anchetelor.