667.000 de SRL-uri românești vor trebui să-și majoreze capitalul social de la 200 lei la 8.000 lei

Noua măsură, care intră în vigoare din ianuarie 2026, urmărește să reducă numărul firmelor fantomă și să ofere statului posibilități reale de recuperare a creanțelor

București, 13 august 2025 - O schimbare majoră se pregătește pentru mediul de afaceri românesc: aproape 667.000 de societăți cu răspundere limitată vor fi obligate să-și majoreze capitalul social de la nivelul actual de minimum 200 lei la 8.000 lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura, anunțată de Ministerul de Finanțe, reprezintă prima actualizare semnificativă a acestui prag în peste trei decenii.

Dimensiunea impactului asupra economiei

Conform datelor furnizate de platforma Termene Pasp, dintre cele aproximativ 780.000 de firme funcționale care au depus bilanțul pentru anul 2024, peste 750.000 sunt organizate ca societăți cu răspundere limitată. Dintre acestea, aproape 667.000 de companii au înregistrat un capital social sub 8.000 lei la nivelul anului trecut, ceea ce înseamnă că vor fi direct afectate de noua reglementare.

Această cifră impresionantă ilustrează amploarea fenomenului firmelor cu capital social minimal din România și explică magnitudinea reformei propuse de Ministerul de Finanțe. Practic, peste 85% din SRL-urile românești vor trebui să treacă prin procesul de majorare a capitalului social pentru a se conforma noilor cerințe legale.

Evoluția istorică a capitalului social minim

Pentru a înțelege semnificația acestei schimbări, este util să analizăm evoluția istorică a reglementărilor privind capitalul social minim în România.

Nivelul de 200 lei a fost stabilit în anii '90, la începutul tranziției către economia de piață, și a rămas neschimbat timp de aproape trei decenii, în ciuda inflației cumulate și a schimbărilor economice majore prin care a trecut România în această perioadă.

În 2020, într-o mișcare aparent contradictorie cu propunerea actuală, capitalul social minim a fost redus la 1 leu pentru firmele cu un singur asociat, o măsură menită să faciliteze antreprenoriatul și să reducă barierele de intrare pentru noii întreprinzători. Pentru firmele cu mai mulți asociați, nivelul minim al capitalului social a rămas mai ridicat, dar încă departe de suma propusă acum.

Argumentația economică a măsurii

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit o explicație detaliată a rațiunii economice care stă la baza acestei reforme majore. Argumentele sale se concentrează pe două aspecte principale: protecția statului și actualizarea cu inflația.

"În zona companiilor cu capital social 1 leu statul are foarte puține posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvență, dizolvare sau alte stări", a explicat Nazare. Această situație creează un risc fiscal semnificativ pentru bugetul de stat, care rămâne adesea cu creanțe nerecuperabile către societățile care încetează să funcționeze.

Ministrul a subliniat că propunerea actuală reprezintă "actualizarea cu rata inflației a nivelului de 200 lei stabilit în anii '90". Această abordare sugerează că suma de 8.000 lei reflectă puterea de cumpărare echivalentă cu 200 lei din perioada de început a economiei de piață din România.

Mecanismul de funcționare și avantajele pentru stat

Un aspect crucial al noii reglementări este că "banii care ajung în capitalul social sunt bani care pot fi cheltuiți" de către companie în activitatea curentă, ceea ce înseamnă că nu reprezintă o sumă blocată sau inutilizabilă pentru întreprinzători. Aceștia pot folosi capitalul social pentru investiții, achiziții de echipamente, plata salariilor sau orice alte nevoi operaționale.

Totuși, beneficiul pentru stat constă în faptul că "statul va putea recupera când aceste companii ajung în insolvență". În situațiile în care o societate nu își poate onora obligațiile față de buget, autoritățile vor avea acces la un fond de garantie substanțial mai mare decât în prezent, îmbunătățind considerabil șansele de recuperare a creanțelor fiscale.

Implementarea și normele tranzitorii

Noua regulă va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, dar implementarea va fi gradată prin intermediul unor norme tranzitorii care urmează să fie detaliate în legislația secundară.

Firmele existente vor avea o perioadă de adaptare pentru a-și majora capitalul social la nivelul cerut, evitând astfel perturbarea bruscă a activității economice și permitând companiilor să planifice această schimbare în funcție de resursele disponibile.

Firmele noi care se vor înființa după 1 ianuarie 2026 vor aplica de la început regula care prevede un capital social minim de 8.000 lei, eliminând astfel posibilitatea constituirii de societăți cu capital social simbolic.

Contextul legislativ mai amplu

Ministrul Nazare a precizat că această măsură face parte dintr-un proiect legislativ mult mai amplu pe care Ministerul de Finanțe urmează să îl publice în dezbatere publică. Acest pachet cuprinzător include mai multe componente importante pentru mediul de afaceri:

Noi propuneri pentru taxarea multinaționalelor care urmăresc să asigure o contribuție echitabilă a marilor corporații la bugetul de stat și să prevină evaziunea fiscală prin structuri complexe de optimizare fiscală.

Taxe pentru coletele din spațiul extra-comunitar care vizează echilibrarea competiției între comerțul electronic internațional și cel local, protejând în același timp veniturile bugetare.

Alte reguli pentru mediul de business care urmăresc modernizarea cadrului fiscal și adaptarea acestuia la realitățile economice actuale.

Impactul asupra diferitelor categorii de companii

Noua reglementare va avea efecte diferențiate în funcție de tipul și mărimea companiilor afectate.

Microîntreprinderile și companiile de familie vor trebui să găsească resurse suplimentare pentru majorarea capitalului, ceea ce poate reprezenta o provocare pentru afacerile cu resurse limitate. Pentru multe dintre acestea, suma de 8.000 lei poate constitui o investiție semnificativă care necesită planificare financiară atentă.

Firmele consultanță și servicii care funcționează cu investiții minime în active tangibile vor fi nevoite să immobilizeze o sumă mai mare în capitalul social, ceea ce ar putea afecta temporar fluxul de numerar disponibil pentru operațiuni.

Companiile cu afaceri substanțiale care au păstrat capitalul social la nivel minimal din considerente administrative vor fi cel mai puțin afectate, deoarece suma de 8.000 lei reprezintă o fracțiune neglijabilă din resursele lor financiare.

Comparația cu standardele europene

La nivel european, România se aliniază astfel unei tendințe generale de creștere a cerințelor privind capitalul social minim. Multe țări din Uniunea Europeană au stabilit praguri similare sau chiar mai ridicate pentru constituirea societăților cu răspundere limitată.

Germania impune un capital social minim de 25.000 euro pentru GmbH (echivalentul SRL-ului), Franța cere 1 euro pentru SARL dar cu responsabilități sporite ale asociaților, iar Italia a stabilit un prag de 10.000 euro pentru SRL. Comparativ cu aceste standarde, cerința românească de 8.000 lei (aproximativ 1.600 euro) rămâne relativ modestă.

Efectele preventive asupra firmelor fantomă

Una dintre principalele justificări ale măsurii constă în reducerea numărului de "firme fantomă" - societăți constituite cu scopuri dubioase sau pentru evaziune fiscală, care beneficiază de capitalul social minimal pentru a minimiza riscurile financiare ale inițiatorilor.

Creșterea substanțială a capitalului social va descuraja constituirea de societăți fără un plan de afaceri real, deoarece inițiatorii vor trebui să investească o sumă mai semnificativă pentru a înființa compania. Această barieră financiară naturală poate contribui la îmbunătățirea calității mediului de afaceri și la reducerea fraudelor.

Provocările și criticile potențiale

În ciuda argumentelor în favoarea măsurii, aceasta poate genera și critici din partea comunității de afaceri.

Antreprenorii tineri și cei cu resurse limitate ar putea considera că noua cerință creează bariere nejustificate pentru inițierea unor afaceri legitime, în special în sectoarele care nu necesită investiții mari în active tangibile.

Companiile de familie și microîntreprinderile ar putea argumenta că suma de 8.000 lei reprezintă o povară disproporționată față de dimensiunea afacerilor lor și că măsura favorizeaza mari companii în detrimentul sectorului IMM.

Consultanții și prestatorii de servicii profesionale ar putea critica necesitatea imobilizării unei sume care nu contribuie direct la capacitatea operațională a companiei lor.

Perspectivele de implementare

Succesul acestei reforme va depinde în mare măsură de modalitatea de implementare și de flexibilitatea acordată companiilor pentru adaptare.

Perioadele tranzitorii vor trebui să fie suficient de generoase pentru a permite companiilor să planifice și să găsească resursele necesare, fără a crea presiuni financiare excessive care ar putea conduce la închiderea unor afaceri viabile.

Mecanismele de sprijin pentru companiile cu dificultăți financiare temporare ar putea fi necesare pentru a evita efectele negative neintenționate asupra economiei.

Monitorizarea efectelor măsurii va fi crucială pentru a evalua dacă obiectivele propuse (reducerea firmelor fantomă și îmbunătățirea recuperării creanțelor) sunt atinse fără a genera efecte negative disproportionate asupra mediului antreprenorial.

Această reformă marchează o schimbare semnificativă în peisajul regulatory românesc și va influența modul în care antreprenorii abordează constituirea și gestionarea societăților comerciale în următorii ani.