Toate firmele din România vor fi obligate să dețină cont bancar și card: 698.000 de companii lucrează exclusiv cu cash

Măsura urmărește creșterea transparenței și recuperarea datoriilor de 1,7 miliarde lei, în timp ce băncile vor fi obligate să deschidă conturi pentru toate companiile solicitante

București, 13 august 2025 - Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat o măsură radicală care va afecta aproape jumătate din companiile active din România: toate societățile comerciale vor fi obligate să dețină un cont bancar și un card asociat. Decizia vine în contextul în care 698.000 de companii operează exclusiv cu numerar, multe dintre acestea având datorii către stat de peste 1,7 miliarde lei.

Dimensiunea problemei identificate de autorități

Analiza efectuată de Ministerul Finanțelor a relevat o situație îngrijorătoare privind transparența operațiunilor comerciale în România. Aproape 698.000 de companii nu au niciun card bancar, ceea ce înseamnă că acestea nu dețin nici măcar un cont bancar funcțional, operând exclusiv prin tranzacții cu numerar.

"Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card", a declarat ministrul Alexandru Nazare. Această cifră reprezintă aproape jumătate din companiile active din România, o proporție care ridică semne de întrebare majore despre transparența fiscală și despre capacitatea statului de a monitoriza activitatea economică reală.

Problema devine și mai gravă când se analizează obligațiile fiscale ale acestor companii. O mare parte dintre companiile care operează exclusiv cu cash au datorii la stat de peste 1,7 miliarde lei, ceea ce sugerează o corelație între lipsa transparenței bancare și dificultățile în colectarea taxelor și impozitelor.

Obiectivele măsurii și justificarea economică

Ministrul Nazare a explicat că măsura propusă are ca scop principal "creșterea transparenței și trasabilității operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori". Această abordare urmărește să aducă în circuitul formal o parte semnificativă a economiei care operează în prezent într-o zonă gri din perspectiva transparenței fiscale.

Lipsa unei "vizibilități asupra activității acestor companii" constituie, conform ministrului, "un fapt extrem de îngrijorător" care necesită reglementare urgentă. Autoritățile au identificat că "ponderea companiilor care nu au relații cu nicio bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare" comparativ cu numărul total de companii active.

Această situație creează dificultăți majore pentru administrația fiscală în monitorizarea veniturilor reale ale companiilor, în calcularea corectă a obligațiilor fiscale și în recuperarea creanțelor statului.

Implementarea obligației pentru companii și bănci

Noua reglementare va institui o obligație dublă care va afecta atât mediul de afaceri, cât și sectorul bancar românesc.

Pentru companiile comerciale, măsura instituie obligația ca toate persoanele juridice să dețină un cont în bancă. Aceasta înseamnă că societățile care în prezent operează exclusiv cu numerar vor fi nevoite să-și deschidă conturi bancare și să-și canalizeze cel puțin o parte din tranzacții prin sistemul bancar.

Pentru sectorul bancar, autoritatea de reglementare "instituie obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii" care solicită această facilitate. Această prevedere pare să adreseze o problemă existentă în piața bancară românească, unde unele instituții financiare pot refuza deschiderea de conturi pentru companii considerate riscante sau nerentabile.

Diferențierea între persoane fizice și juridice

O clarificare importantă oferită de ministrul Nazare se referă la faptul că măsura nu vizează persoanele fizice. "Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash, și card, nu există vreo obligație aici", a precizat acesta.

Această diferențiere recunoaște că, în timp ce indivizii au dreptul la intimitatea financiară și la alegerea modalității de plată, companiile comerciale au obligații sporite de transparență datorită impactului lor asupra economiei și asupra veniturilor bugetare.

Abordarea selectivă evită restricționarea libertății individuale în timp ce adresează problemele specifice ale mediului de afaceri, unde transparența este considerată esențială pentru un sistem fiscal funcțional.

Contextul în cadrul pachetului fiscal mai larg

Această măsură face parte din al doilea pachet de măsuri fiscale propus de Ministerul Finanțelor, un ansamblu comprehensiv de reforme care urmărește modernizarea sistemului fiscal românesc și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.

Pachetul mai larg include, conform anunțurilor anterioare, măsuri diverse precum majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri, noi reglementări pentru taxarea multinaționalelor și reguli actualizate pentru comerțul electronic. Obligativitatea conturilor bancare se înscrie în această strategie generală de digitalizare și transparentizare a economiei românești.

Provocările implementării pentru companiile mici

Pentru multe dintre companiile afectate, în special microîntreprinderile și afacerile de familie, această măsură poate reprezenta o provocare semnificativă. Multe dintre aceste entități au operat istoric exclusiv cu numerar din diverse motive: simplitatea operațională, evitarea comisioanelor bancare, menținerea flexibilității în gestionarea fluxurilor de numerar sau, în unele cazuri, dorința de a minimiza vizibilitatea fiscală.

Tranziția către utilizarea obligatorie a serviciilor bancare va necesita adaptarea proceselor operaționale, investiții în echipamente pentru procesarea plăților cu cardul și, posibil, formarea personalului pentru utilizarea noilor instrumente financiare.

De asemenea, acestea vor trebui să facă față costurilor suplimentare generate de comisioanele bancare, taxele pentru menținerea conturilor și equipamentele necesare pentru acceptarea plăților electronice.

Impactul asupra sectorului bancar

Pentru sectorul bancar românesc, obligația de a deschide conturi pentru toate companiile solicitante reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare.

Din perspectiva oportunităților, măsura va genera un aflux semnificativ de noi clienți corporativi, extinzând baza de clienți și volumul de tranzacții procesate de bănci. Aceasta poate conduce la creșterea veniturilor din comisioane și la dezvoltarea segmentului IMM.

Din perspectiva provocărilor, băncile vor trebui să gestioneze riscurile asociate cu clienții noi, mulți dintre aceștia fiind companii cu istoric fiscal problematic sau activități cu transparență redusă. Procesele de evaluare a riscului și de monitorizare a activității vor trebui adaptate pentru a gestiona acest aflux de noi clienți potențial riscanti.

Efectele anticipate asupra transparenței fiscale

Implementarea acestei măsuri poate avea efecte transformatoare asupra transparenței fiscale în România. Canalizarea tranzacțiilor prin sistemul bancar va oferi autorităților fiscale acces la informații detaliate despre fluxurile financiare ale companiilor, facilitând identificarea discrepanțelor între veniturile declarate și activitatea reală.

Trasabilitatea electronică a plăților va permite ANAF să dezvolte sisteme automatizate de analiză a riscului fiscal și să identifice mai eficient companiile care subdeclară venituri sau care evită obligațiile fiscale.

Reducerea tranzacțiilor cu numerar în mediul de afaceri poate contribui la diminuarea economiei subterane și la creșterea graduală a veniturilor bugetare prin îmbunătățirea conformității fiscale.

Provocările de conformitate și rezistența potențială

Implementarea acestei măsuri se va confrunta probabil cu rezistența din partea companiilor care au beneficiat istoric de opacitatea tranzacțiilor cu numerar. Acestea vor putea argumenta că măsura generează costuri suplimentare nejustificate și complică procesele operaționale simple.

Sectoarele cu dependență mare de tranzacții cu numerar, cum ar fi comerțul tradițional, serviciile de proximitate sau activitățile agricole, vor putea solicita perioade de grație sau excepții pentru adaptarea la noile cerințe.

Capacitatea de monitorizare și control a autorităților va fi pusă la încercare, fiind necesare resurse suplimentare pentru verificarea conformității și pentru aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării obligațiilor.

Comparația cu practici internaționale

Măsura propusă de România se aliniază tendințelor internaționale de combatere a economiei subterane și de promovare a plăților electronice. Multe țări europene au implementat restricții similare pentru tranzacțiile cu numerar în mediul de afaceri, urmărind obiective similare de transparență fiscală.

Italia, Franța și Spania au introdus limite stricte pentru plățile cu numerar în tranzacțiile comerciale, în timp ce țările nordice au promovat activ tranziția către societăți aproape fără numerar. România urmează astfel un model dovedit de succes în îmbunătățirea colectării fiscale.

Cronologia și măsurile de implementare

Deși ministrul Nazare nu a oferit detalii specifice despre cronologia implementării, este de așteptat că măsura va fi introdusă gradual, cu perioade de grație pentru adaptarea companiilor existente.

Companiile nou-înființate vor fi probabil obligate să respecte cerințele de la momentul constituirii, în timp ce companiile existente vor beneficia de o perioadă de tranziție pentru deschiderea conturilor bancare și adaptarea proceselor operaționale.

Mecanismele de monitorizare și sancționare vor trebui dezvoltate pentru a asigura respectarea obligațiilor, iar programele de sprijin și educare vor putea fi necesare pentru a facilita tranziția, în special pentru companiile mai mici.

Această reformă marchează un pas important în modernizarea sistemului fiscal românesc și în alinierea la standardele europene de transparență în mediul de afaceri, cu potențialul de a genera îmbunătățiri substanțiale în colectarea veniturilor bugetare și în combaterea economiei subterane.