BREAKING: Război instituțional total! ÎCCJ atacă în unanimitate la CCR reforma pensiilor magistraților

Secțiile Unite ale Înaltei Curți au decis să sesizeze Curtea Constituțională împotriva legii Bolojan, într-o escaladare fără precedent a conflictului dintre puterea judecătorească și executivă

DOCUMENT OFICIAL: Pentru a consulta textul integral al sesizării CCR depuse de ÎCCJ, cititorii pot accesa documentul complet [AICI].

Într-o decizie istorică care poate provoca o criză guvernamentală majoră, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au votat în unanimitate, joi, 4 septembrie 2025, sesizarea Curții Constituționale împotriva legii privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Decizia marchează culminarea unui conflict institutional fără precedent între sistemul judiciar și guvernul Bolojan.

Decizia unanimă a Secțiilor Unite

Convocarea Secțiilor Unite a fost făcută de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, pentru ora 13:30, joi, 4 septembrie 2025. După deliberări, magistrații Înaltei Curți au decis în unanimitate să atace legea la Curtea Constituțională, invocând încălcarea mai multor principii constituționale fundamentale.

„Chiar dacă majoritatea judecătorilor ÎCCJ sunt protejați de dispozițiile tranzitorii ale acestei legi, prin exercițiul de astăzi ei își asumă o datorie de conștiință: să evalueze posibilitatea sesizării CCR pentru apărarea viitorului justiției din România. O justiție construită cu greu, prin ani de sacrificii și renunțări care riscă să fie slăbită prin astfel de măsuri conjuncturale", a declarat Lia Savonea pentru G4Media.

Motivele sesizării: încălcări constituționale grave

Potrivit documentului de sesizare consultat de presa centrală, ÎCCJ atacă legea pe un front extins, invocând încălcarea următoarelor principii constituționale:

• Statul de drept și respectarea jurisprudenței CCR

• Neretroactivitatea legii și protecția drepturilor dobândite

• Egalitatea în drepturi și principiul nediscriminării

• Independența justiției și statutului constituțional al magistraturii

• Efectele deciziilor CCR și respectarea jurisprudenței constituționale

• Raportarea la dreptul UE și standardele europene

Criticile procedurale: abuz de putere guvernamentală

Judecătorii ÎCCJ reclamă că Executivul a recurs la angajarea răspunderii (art. 114 din Constituție) fără a îndeplini condițiile stabilite de CCR: urgență, celeritate maximă, importanță deosebită și aplicare imediată.

Sesizarea subliniază că:

• Impactul bugetar anunțat este „zero", ceea ce contrazice argumentul urgentei financiare

• Parlamentul tocmai respinsese un proiect identic (PL-x 103/2025)

• Argumentul PNRR nu acoperă schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraților

• Împărțirea în cinci „pachete" într-o singură ședință guvernamentală reprezintă un artificiu contrar tehnicii legislative

Trei regimuri paralele de pensionare - incoerență legislativă

ÎCCJ critică faptul că, la doar doi ani după Legea 282/2023, puterea politică schimbă din nou regulile într-un segment esențial al statutului magistraților, generând trei regimuri paralele de pensionare:

1. Regimul de până la 1 ianuarie 2024

2. Regimul Legii 282/2023

3. Regimul noii legi

Această instabilitate legislativă este considerată incompatibilă cu principiul securității juridice și al încrederii cetățenilor în drept.

Standardele europene încălcate

Documentul citează o hotărâre recentă a Curții de Justiție a UE din 5 iunie 2025 (C-762/23), care ancorează principiul menținerii unui nivel de pensie apropiat de ultimul salariu pentru a proteja independența magistraților.

În locul standardului consolidat - pensia „cât mai apropiată posibil" de ultima remunerație - noua lege coboară la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonează netul la 70% din ultimul net.

Discriminări nejustificate în sistem

Sesizarea evidențiază diferențe greu de justificat între categoriile de magistrați:

• Magistrații civili ar munci până la 65 de ani pentru 55% din baza pe 60 de luni (plafon 70%)

• Magistrații militari și ofițerii de poliție judiciară pot ieși mult mai devreme, cu 65% și plafon la ultimul venit net

Această diferențiere este considerată o încălcare a principiului egalității în drepturi.

Procedura viciată: lipsa avizului CSM

ÎCCJ invocă și faptul că Guvernul a solicitat un aviz de la CSM pe o variantă inițială a proiectului, dar ulterior a aprobat o formă semnificativ modificată și și-a angajat răspunderea în Parlament fără a mai cere un nou aviz.

Această practică anulează, în esență, rolul consultativ al CSM și face inutilă procedura de avizare obligatorie pentru orice proiect care privește statutul magistraților.

Impactul politic: Bolojan și-a legat soarta de această reformă

Premierul Ilie Bolojan a declarat în repetate rânduri că guvernul nu își poate continua activitatea dacă această reformă este declarată de CCR neconstituțională. Această poziție transformă sesizarea ÎCCJ într-o potențială bombă politică care poate genera o criză guvernamentală majoră.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România", a declarat Bolojan în Parlament.

Protestele care au paralizat justiția

Decizia ÎCCJ vine în contextul în care întregul sistem judiciar este paralizat de proteste. Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că judecătoriile și tribunalele din țară se alătură protestelor anunțate deja de curțile de apel și de procurorii din parchete.

Instanțele au suspendat judecarea celor mai multe dosare aflate pe rolul lor, cu excepția cauzelor urgente precum propunerile de arestare preventivă sau ordinele de protecție.

Magistrații cer „retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești".

Poziția ministrului Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat luni că proiectul privind reforma pensiilor magistraților „are șanse să își mențină constituționalitatea", subliniind că „magistrații nu sunt niște dușmani ai poporului" și că are speranța că nu se va ajunge la un „război social".

„Este dreptul magistraților ÎCCJ să decidă dacă atacă sau nu la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu", a comentat Marinescu decizia Secțiilor Unite.

Prevederile contestate ale noii legi

Legea adoptată prin angajarea răspunderii prevede:

• Creșterea vârstei de pensionare de la aproximativ 52 de ani la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 10 ani

• Creșterea vechimii necesare de la 25 de ani la 35 de ani

• Reducerea pensiei de la 100% la 70% din ultima remunerație netă

• Calculul pe baza mediei din ultimii 60 de luni în loc de ultimul salariu

În urma negocierilor din coaliție, ca urmare a protestelor, termenul de tranziție ar putea fi extins la 15 ani, iar plafonul majorat la 75%.

Termenele constituționale și urmările

Potrivit Constituției, termenul pentru sesizarea CCR este de două zile de la adoptarea legii. Întrucât nu s-a depus nicio moțiune de cenzură, legea este considerată adoptată automat și merge la promulgare.

Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe asupra sesizării în termenele constituționale, iar decizia sa va avea consecințe majore atât pentru sistemul judiciar, cât și pentru stabilitatea politică a țării.

Precedentul constitucional și avizul negativ al Consiliului Legislativ

ÎCCJ citează în sesizare cel puțin opt decizii anterioare ale CCR pe care noua lege le-ar încălca, ceea ce întărește argumentele juridice ale contestației.

Consiliul Legislativ a emis deja un aviz negativ asupra proiectului, invocând contradicții majore cu jurisprudența CCR și lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Avizul negativ al Consiliului Legislativ reprezintă un semnal de alarmă privind calitatea legislativă și constituționalitatea proiectului, accentuând riscurile juridice semnalate de către magistrați.

Scenarii și implicații

Decizia ÎCCJ de a ataca la CCR deschide mai multe scenarii:

Dacă CCR declară legea neconstituțională:

• Guvernul Bolojan ar putea să cadă sau să își dea demisia

• S-ar declanssta o criză politică majoră

• Sistemul de pensii speciale ar rămâne nereformat

Dacă CCR validează legea:

• Protestele magistraților ar putea continua

• Relațiile dintre puterea judecătorească și executivă ar rămâne tensionate

• Reforma ar fi implementată în condițiile unui sistem judiciar nemulțumit

Sesizarea ÎCCJ reprezintă culminarea celei mai grave crize instituționale dintre puterea judecătorească și executivă din România post-decembristă, cu potențial de a redefini echilibrul puterilor în stat și soarta guvernului Bolojan.