"Influencing", integritatea jurnalistică și responsabilitatea în discursul public

O clarificare privind standardele noastre editoriale și rolul unui jurnalism centrist în România de azi

În ultimele zile, au circulat în spațiul online afirmații nefondate care încearcă să sugereze, printr-o serie de analogii superficiale și eronate, că redacția noastră ar fi asociată, în mod ocult, cu alte entități media din România. Considerăm necesar să răspundem nu pentru a alimenta o polemică sterilă, ci pentru a reafirma în fața cititorilor noștri principiile pe care ne-am construit existența. Aceste “interpretări” arată o înțelegere redusă atât a jurnalismului, cât și a standardelor minime pentru un discurs public responsabil.

Principiile noastre editoriale

Am apărut pentru că există o nevoie reală: o publicație centristă, care caută soluții practice și aplicabile, indiferent din ce zonă ideologică vin. Nu este vorba de ambiguitate politică, ci de o metodă jurnalistică riguroasă, care pune faptele și dovezile înaintea ideologiilor de partid.

Respectăm profund munca altor redacții de investigație. Dar vedem că o parte din presa actuală are o înclinație progresistă clară și asumată. Ca să nu mai vorbim de rețelele de social media. Nu spunem că asta este o problemă, diversitatea e foarte importantă. Noi vrem însă să aducem un echilibru: o voce care analizează realitatea dintr-o perspectivă centristă și care judecă soluțiile după valoarea lor reală, nu după eticheta politică. Ne dorim ca cetățeanul român să câștige, indiferent de unde vine cea mai bună soluție.

Calea centrismului riguros, unde etichetele de „dreapta” sau „stânga” sunt mai puțin relevante decât întrebarea esențială — ce funcționează cu adevărat pentru binele comun.

Cum facem jurnalism

Lucrăm pe baza a trei principii: transparență, verificare din mai multe surse și delimitarea clară a opiniilor. Materialele de opinie și pamfletele noastre sunt marcate ca atare. Restul conținutului și materialele noastre de investigație pornesc de la fapte confirmate de autorități sau aflate în curs de confirmare.

Considerăm că e important ca publicul să știe ce investigații sunt în desfășurare. Asta servește interesul public, iar semnalarea publică a acestui proces este menită să creeze un cadru în care cetățenii pot veni cu noi informații sau mărturii. Pentru noi, jurnalismul nu înseamnă doar relatarea faptelor după ce s-au consumat, ci și participarea la procesul de aflare a adevărului.

Despre așa-zisele „dovezi”

Afirmațiile că am fi afiliați unei alte instituții pe baza unor elemente vizuale sunt pur și simplu greșite. Faptul că folosim culoarea neagră pe site nu este o „amprentă digitală” unică — este una dintre cele mai folosite culori în designul web. O astfel de „analiză” e la fel de logică precum ideea că înghețata ar cauza înecuri doar pentru că ambele sunt mai comune vara.

La fel, faptul că suntem indexați cu puține pagini în Google nu dovedește nimic. Suntem o publicație lansată în urmă cu puțin peste o lună și procesul de indexare durează. Credibilitatea unei redacții nu se măsoară în câte pagini apar în motoare de căutare, ci în corectitudinea și seriozitatea materialelor publicate.

Poziția noastră politică

A considera insultătoare orice asociere cu o perspectivă conservatoare sau de dreapta nu face decât să trădeze un bias evident. Această atitudine reflectă o perspectivă incompletă, care tratează anumite orientări ideologice ca fiind inerent ilegitime – o poziție care subminează pluralismul democratic.

În viziunea noastră, soluțiile pot proveni din multiple registre ideologice, iar criteriul decisiv trebuie să rămână fezabilitatea și impactul pozitiv asupra societății.

Ca să punem punctul pe “i”: noi nu suntem nici de stânga, nici de dreapta. Echipa noastră este formată din cetățeni cu viziuni politice diferite și afilieri la partide, și am considerat mereu că acest lucru este o valoare, nu o slăbiciune. Ne provocăm reciproc intelectual, ne contrazicem constructiv și dezbatem constant. Suntem preocupați doar de ce funcționează în practică, de soluțiile bazate pe date și de efectele reale asupra oamenilor.

Pentru cei care respectă politica drept factor decisiv al organizării unei societăți (majoritatea, spre surprinderea tuturor)… apelative precum “suveraniști” sau “progresiști”, folosite peiorativ, ca să nu mai vorbim de jignirile între tabere, nu reprezintă decât niște extreme, niște excepții. Majoritatea oamenilor pot sta împreună la o masă și dezbate legislația și politicile publice, pentru că scopul este ca fiecare să plece mai câștigat, mai conștient și mai motivat.

Respectăm instituțiile statului, așa cum sunt ele. Respectăm cabinetul Președintelui României, respectăm instituțiile publice, respectăm organizațiile private și ONG-urile care luptă pentru o Românie mai bună. Dar nu am uitat să respectăm și faptul că suntem oameni și, oricât ne-am dori, lucrurile nu ies mereu așa cum ne propunem.

Despre atacurile publice

Observăm cu îngrijorare tendința unor actori din spațiul public de a recurge la tactici de discreditare care evită analiza conținutului jurnalistic propriu-zis. Această strategie – de a ataca credibilitatea unei publicații prin speculații nefondate despre afiliații, în loc să critice metodologia sau exactitatea reportajelor – reprezintă o degradare a calității dezbaterii publice.

Și un ceas stricat arată corect de două ori pe zi. Important este ce se discută la fiecare pas: fiecare situație trebuie judecată pe fapte, nu pe prejudecăți.

Pentru noi, aceste atacuri nu sunt „dezvăluiri”, ci încercări de a reduce la tăcere voci care nu se aliniază unei singure direcții ideologice. Este aceeași logică de „joc cu sumă zero”, în care existența unei alte perspective e tratată ca o amenințare.

Ce ne propunem

Nu vrem să alimentăm polarizarea. Vrem să creăm un spațiu unde problemele complicate sunt analizate cu nuanțe, unde soluțiile sunt judecate după eficiență, nu după ideologie. Credem că România are nevoie de presă care să iasă din logica de tabere și să caute soluții reale pentru binele comun.

Concluzie

Preferăm să nu fim „cronici online” și nici să nu ne alimentăm din algoritmii rețelelor sociale. Insinuările recente nu reprezintă un „moment de demascare”, ci doar o tentativă disperată de a reduce la tăcere vocile care refuză să se alinieze unei singure perspective. Preferăm jurnalismul de interes public — acel tip de jurnalism care servește cetățeanul, nu partizanatul.

Jurnalismul de calitate nu se face pentru a confirma prejudecăți, ci pentru a servi adevărul și interesul public. Considerăm că, în anul 2025, a crea diviziuni doar pentru că cineva are o altă opinie este depășit. Este mai înțelept să construim dialog.

În timp ce alții aleg să perpetueze diviziunile și să cultive resentimentele, noi alegem să contribuim la construirea unei societăți mai informate și mai capabile de dialog constructiv.

Această declarație exprimă poziția noastră editorială și reafirmă angajamentul față de jurnalismul independent.