Guvernul Bolojan aprobă Pachetul 2 de măsuri fiscale împărțit în șase proiecte legislative

Executivul adoptă vineri reformele pentru pensiile magistraților, sistemul de sănătate, administrația locală și eficientizarea fiscală, în contextul valului de proteste care cuprinde întreaga țară

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat vineri, 29 august 2025, cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale și de reformă, împărțit strategic în șase proiecte legislative distincte pentru a reduce riscul blocării în cazul unei contestații la Curtea Constituțională. Adoptarea vine după săptămâni de amânări și în contextul unui val de proteste fără precedent care cuprinde magistrați, profesori, personal medical și angajați din administrația locală.

Strategia fragmentării pentru evitarea blocării

După câteva săptămâni de întârziere, Executivul a decis să împartă măsurile în șase proiecte separate, astfel încât o eventuală respingere la CCR a uneia dintre măsuri să nu afecteze întregul pachet. Această strategie urmărește să asigure implementarea reformelor considerate esențiale pentru consolidarea financiară a României.

"Sunt prea puțini umeri în economia reală pe care stă această țară și nu este ușor pentru Guvern să ia toate aceste măsuri", a declarat premierul Ilie Bolojan vineri, după consultările cu sindicatele în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. "Pe unele nu le ia cu inima deschisă, însă prin punerea lor în aplicare, vom crea condiții de dezvoltare a țării în perioada următoare."

Reformarea sistemului de pensionare al magistraților

Primul proiect major vizează reforma pensiilor magistraților, una dintre cele mai controversate măsuri ale pachetului. Vârsta standard de pensionare va fi aliniată cu cea din sistemul public, magistrații având nevoie de o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat.

Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual.

Măsura vine în contextul în care Bolojan a criticat faptul că magistrații se pensionează în mod obișnuit la 48 de ani. "Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat poziția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani", a declarat premierul.

Protestele magistraților paralizează justiția

Reformele au declanșat o mobilizare fără precedent în sistemul judiciar. Toate cele 16 curți de apel din România au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Curtea de Apel București, Târgu Mureș, Oradea, Galați, Cluj, Craiova, Timișoara, Ploiești, Suceava și Curtea Militară de Apel au suspendat toate ședințele de judecată, cu excepția celor legate de măsuri preventive sau privative de libertate. La Tribunalul București, 181 de judecători au votat în unanimitate pentru protest.

Procurorii din 231 de parchete din întreaga țară s-au alăturat protestului, iar grefierii au anunțat sistarea activității și participarea la mitinguri în fața Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Reforma sistemului de sănătate

Al doilea proiect major aduce modificări substanțiale în sistemul sanitar. Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială.

Pentru a acoperi mai bine zonele rurale, medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână. În același timp, spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților, măsură menită să reducă presiunea pe bugetul public.

Pacienții neasigurați cu tuberculoză sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare, iar investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale.

Reorganizarea drastică a administrației locale

Proiectul de reformă a administrației locale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual.

În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități. Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management.

Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite.

Valul de proteste din administrația locală

Măsurile au declanșat o reacție violentă din partea sindicatelor din administrația publică locală. Primăriile de comune și orașe mici au intrat vineri în grevă pe termen nedeterminat, angajații fiind nemulțumiți de reducerea cu 25% a personalului.

"Primăriile se închid începând de vineri! Cu o medie a funcționarilor publici de 9,78 pe primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25% din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut", transmite Sindicatul SCOR.

Dan Cârlan, președintele Sindicatului SCOR, a criticat dur măsurile: "Una dintre măsurile puse de Bolojan în acest pachet este reducerea drastică a capacității administrative a primăriilor. Într-un an și jumătate, unul din trei lucrători pleacă acasă."

Reforma companiilor de stat și a instituțiilor autonome

Guvernul a inclus și măsuri pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat și regiilor autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari.

Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie.

Pentru instituțiile autonome ASF, ANRE și ANCOM, până la 30 septembrie 2025 acestea trebuie să-și refacă organigramele, reducând cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport. Salariile și indemnizațiile conducerii vor scădea cu 30% față de nivelul din iulie 2025.

Eficientizarea fiscală și măsuri pentru mediul de afaceri

Ultimul proiect prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026. Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului, cele nou-înființate având la dispoziție 60 de zile pentru deschiderea contului.

Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat, iar încălcarea regulilor va fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei. SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag.

Taxarea vehiculelor poluante

O măsură notabilă vizează transportul și vehiculele poluante, care vor fi taxate mai dur. Guvernul introduce un nou mecanism de impozitare inspirat de Bulgaria, care combină puterea motorului, vechimea autoturismului și norma de emisii, conform principiului "poluatorul plătește".

Camioanele și vehiculele grele vor plăti taxă în funcție de distanță, iar mașinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. În paralel, statul va oferi stimulente pentru achiziția de vehicule nepoluante și programe de casare pentru cele vechi.

Protestele din educație și sănătate

Măsurile au provocat nemulțumire și în sistemul educațional, unde sindicatele anunță "proteste fără precedent". Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația „Spiru Haret" au anunțat un protest național pentru 8 septembrie 2025, chiar în ziua deschiderii anului școlar.

"Întreg sistemul va fi bulversat în anul școlar viitor", a avertizat Simion Hancescu, președintele FSLI. Sindicatele acuză guvernul că măsurile duc spre "falimentarea învățământului de stat" și cer retragerea prevederilor care afectează educația.

Calendarul legislativ

Guvernul urmează să își asume răspunderea pe aceste proiecte luni, la începutul sesiunii parlamentare, parlamentarii având timp până luni pentru depunerea amendamentelor. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a confirmat acest calendar accelerat.

Ședința de guvern pentru adoptarea oficială a fost programată pentru vineri la ora 17:00, după obținerea avizelor de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ.

Contextul economic și presiunile europene

Pachetul vine în contextul presiunii pentru reducerea deficitului bugetar de peste 9,3% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. România se află sub amenințarea declanșării unor proceduri de sancționare de către UE pentru deficit bugetar excesiv, iar Consiliul ECOFIN poate aproba măsuri punitive.

Primul pachet de măsuri fiscale, adoptat în iulie 2025 prin asumarea răspunderii, a inclus deja majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor cu 10% și introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.

Urmând evoluțiile din perioada următoare, va fi decisiv să se vadă dacă Guvernul Bolojan va reuși să implementeze aceste reforme ample în ciuda presiunii venite din stradă și a riscului unor moțiuni de cenzură din partea opoziției.