Timp de citire: 4 minute
Tribunalul București analizează joi cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul trustului media Antena Group, prin care solicită rejudecarea dosarului ICA (privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare). În acest dosar, Voiculescu a fost condamnat definitiv în august 2014 la 10 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani și la plata în solidar, împreună cu ceilalți inculpați, a unui prejudiciu de 60,4 milioane de euro către statul român.
Voiculescu a fost eliberat condiționat în iulie 2017, după ce a executat aproximativ 2 ani și 11 luni de detenție. Sentința din 2014 a rămas definitivă după respingerea recursurilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar prejudiciul a fost recuperat parțial de ANAF: până la finalul anului 2024 fuseseră încasați aproximativ 18 milioane de euro (din care circa 9 milioane prin executări silite și circa 9 milioane prin vânzarea Turnului Grivco, printre altele). Restul sumei rămâne neachitat, iar sechestrele instituite pe bunuri continuă să producă efecte.
Cererea a fost depusă pe 12 ianuarie 2026 la Tribunalul București și are ca temei juridic articolul 453 din Codul de procedură penală, care permite revizuirea atunci când „un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză”.
Voiculescu se bazează pe o hotărâre definitivă a ÎCCJ din septembrie 2025, pronunțată de un complet condus de președinta instituției, judecătoarea Lia Savonea. Acea decizie a constatat că judecătoarea Camelia Bogdan — unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat pe Voiculescu în 2014 — ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin modul în care a dispus confiscarea unor bunuri în cadrul executării silite a prejudiciului. ÎCCJ a mai reținut că răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris între timp, astfel că nu a mai fost posibilă o condamnare penală, dar constatarea a rămas valabilă.
Avocații lui Voiculescu susțin că această împrejurare afectează legalitatea și temeinicia întregii sentințe din 2014, atât în latura penală (condamnarea la închisoare), cât și în latura civilă (obligarea la plata prejudiciului). Ei califică hotărârea inițială drept „marcată de elemente profunde de nelegalitate și netemeinicie”.
Camelia Bogdan a contestat decizia ÎCCJ din 2025 prin contestație în anulare, dar cererea i-a fost respinsă definitiv pe 25 noiembrie 2025.
Dosarul ICA a vizat privatizarea din 2005 a Institutului de Cercetări Alimentare, instituție subordonată Ministerului Agriculturii. DNA a susținut că privatizarea a fost frauduloasă, iar prejudiciul creat bugetului de stat a fost cuantificat la 60,4 milioane de euro, plus 20 de milioane de euro reprezentând produs al infracțiunii.
Alături de Dan Voiculescu au fost condamnați și alți inculpați, printre care membri ai familiei sale și foști manageri ai entităților implicate. În ultimii ani, un alt condamnat, Jean Cătălin Sandu, a obținut suspendarea executării silite a prejudiciului pe motiv că în dosar ar fi fost folosit un înscris fals — un raport de constatare tehnico-științifică întocmit de experta DNA Aurelia Nicolae, pe care Sandu o acuză de mărturie mincinoasă. Suspendarea a devenit definitivă prin decizia Curții de Apel București în vara anului 2024. Cererea de revizuire a lui Sandu este programată pentru judecată pe fond pe 13 februarie 2026; până în prezent, experta DNA nu a fost trimisă în judecată pentru vreo infracțiune legată de acel raport.
În timpul documentării cazului, reporterii au constatat că numele lui Dan Voiculescu a fost eliminat de pe portalul instanțelor (portal.just.ro) și înlocuit cu mențiunea „Anonimizat 1”. Tribunalul București a comunicat că această măsură a fost dispusă pe 20 ianuarie 2026, la cererea expresă a lui Voiculescu, care a invocat:
prevederi din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), în special articolul 17 (dreptul la ștergerea datelor / „dreptul de a fi uitat”) și articolul 21 (dreptul de opoziție la prelucrarea datelor personale din motive legate de situația particulară);
dispoziții din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care exceptează de la publicare informațiile privind activitățile comerciale sau financiare dacă publicitatea lor ar aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală/industrială sau principiului concurenței loiale.
Termenul de joi, 5 februarie 2026, este primul în acest nou demers de revizuire. Instanța va analiza admisibilitatea în principiu a cererii, urmând ca, în caz de admitere, să se intre în judecarea pe fond a întregii cauze. O eventuală admitere a revizuirii ar putea duce la rejudecarea dosarului de la zero, inclusiv în privința laturii penale și a celei civile legate de prejudiciu.
Până în prezent, nu există indicii că această procedură ar afecta direct executarea pedepsei (deja ispășită) sau alte aspecte definitive ale sentinței din 2014, dar o decizie favorabilă ar putea avea consecințe semnificative asupra obligației de plată a prejudiciului rămas neachitat.
Cazul continuă să atragă atenția opiniei publice și a mediului politic, fiind frecvent invocat în dezbaterile despre independența justiției, calitatea probelor în dosarele DNA din perioada 2010–2015 și influența unor decizii recente ale ÎCCJ asupra cauzelor vechi.
