Criză fără precedent în Justiție: Savonea și șefa CSM refuză dialogul cu ministrul Marinescu

Liderii supremi ai sistemului judiciar românesc boicotează întâlnirea convocată de Ministerul Justiției, acuzând „exerciții de imagine" în contextul reformei pensiilor magistraților

Sistemul judiciar românesc traversează o criză instituțională majoră după ce președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, au refuzat să participe la întâlnirea convocată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru joi, 4 septembrie 2025. Decizia marchează o escaladare fără precedent a tensiunilor dintre puterea executivă și cea judecătorească.

Refuzul categoric al șefei ICCJ

Într-o adresă oficială transmisă miercuri, 3 septembrie, ministrul Justiției, Lia Savonea a motivat refuzul Înaltei Curți de a participa la reuniunea programată: „Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Modul în care aceasta a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real."

Președinta ICCJ a criticat și formula întâlnirii: „Reunirea, în acest cadru, a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete ale justiției."

Acuzații grave la adresa discursului public

În comunicatul său, Lia Savonea a lansat acuzații dure la adresa modului în care este tratată magistratura în spațiul public: „În locul unui dialog onest și al unor soluții reale, justiția se confruntă astăzi cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor, reduce statutul magistraturii la simple costuri bugetare și alimentează percepția falsă a unor 'privilegii'."

Șefa Înaltei Curți a avertizat asupra consecințelor acestei abordări: „Această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept. Într-un asemenea climat, participarea formală la exerciții de imagine ar echivala cu validarea acestor derapaje."

Solidaritatea CSM cu poziția ICCJ

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a adoptat aceeași poziție de boicot, motivând decizia prin „contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției".

În răspunsul oficial transmis ministrului Marinescu, Elena Costache a precizat: „Din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu va participa niciun reprezentant, având în vedere contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției."

Contextul invitației și explicațiile ministrului

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a convocat la începutul lunii iulie toți șefii din justiție pentru o reuniune programată joi, 4 septembrie 2025, ora 10:00. Pe lista invitaților s-au aflat reprezentanții CSM, Înaltei Curți, Parchetului General, INM, UNBR, Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și Școlii Naționale de Grefieri.

Contactat de presa centrală, ministrul Marinescu a subliniat că invitația a fost transmisă cu două luni în urmă, „înainte de a debuta această situație de protest, așa încât este exclus orice exercițiu de imagine".

Obiectivele declarate ale întâlnirii

Radu Marinescu a explicat că dialogul cu șefii celor opt instituții juridice nu privea chestiunea salariilor și a pensiilor de serviciu: „Era un dialog care era menit să ajute la găsirea împreună a unor soluții pentru problemele care interesează foarte mult cetățeanul: durata proceselor, calitatea legislației și necesarele modificări legislative pe proceduri, digitalizare și accelerarea procedurilor prin procese la distanță, degrevarea personalului, echilibrarea schemelor de personal, infrastructura instanțelor, optimizarea cheltuielilor."

Ministrul a adăugat: „Încercarea noastră era să uniformizăm un pic perspectivele, să dialogăm să facem un tipar de lucru în viitor, poate un forum de discuții, o intenție de bună credință și constructivă pentru a identifica soluții."

Contextul reformei pensiilor magistraților

Refuzul celor două șefe supreme ale sistemului judiciar vine în contextul adoptării, prin asumarea răspunderii guvernului, a reformei pensiilor magistraților. Legea prevede creșterea vârstei de pensionare de la aproximativ 52 de ani în prezent la 65 de ani și reducerea valorii pensiei la 70% din ultimul venit.

Această măsură face parte din pachetul de cinci reforme pentru corecția bugetară, adoptat în contextul în care România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 8,65% din PIB în 2024.

Protestele și greva din sistemul judiciar

Instanțele și parchetele din întreaga țară au anunțat suspendarea activității pe termen nedefinit până la retragerea proiectului de lege privind pensiile magistraților. Magistrații consideră că măsurile adoptate aduc atingere independenței justiției și statutului constituțional al magistraturii.

Protestele au inclus și pichetarea sediilor instanțelor, magistrații afișând bannere cu mesaje critice la adresa reformei guvernamentale.

Poziția fermă a Înaltei Curți

Lia Savonea a încheiat comunicatul oficial prin reafirmarea deschiderii pentru dialog, dar în anumite condiții: „Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că este deschisă dialogului instituțional, dar numai în măsura în care acesta urmărește soluții concrete pentru a întări statutul magistratului, a proteja independența instanțelor și a garanta accesul cetățeanului la o justiție credibilă și eficiență."

Avertismentul premierului Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, în cazul în care proiectul de modificare a pensiilor magistraților va fi declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, actualul guvern nu va mai avea legitimitatea de a continua reformele privind alte inechități din sistemul de pensii.

„În primul rând, încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine posibil, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis în acest domeniu de-a lungul anilor", a declarat Bolojan.

Implicațiile pentru sistemul judiciar

Criza actuală reprezintă una dintre cele mai grave confruntări dintre puterea executivă și cea judecătorească din România post-decembristă. Refuzul de a dialoga din partea celor mai înalte figuri ale justiției semnalează o fractură profundă care ar putea afecta funcționarea sistemului judiciar pe termen lung.

Absența dialogului instituțional riscă să perpetueze blocajul actual și să afecteze prestarea actului de justiție, în detrimentul cetățenilor care au nevoie de soluționarea cauzelor în instanță.

Următorii pași și scenarii posibile

Cu doar două dintre cele opt instituții care au confirmat absența de la întâlnirea de joi, rămâne de văzut dacă celelalte instituții din sistemul judiciar vor adopta aceeași poziție de boicot sau vor participa la dialogul propus de ministrul Marinescu.

Criza ar putea escalada dacă Curtea Constituțională va fi sesizată în privința legii pensiilor magistraților și va pronunța o decizie contrară poziției guvernului, ceea ce ar putea duce la o criză politică și guvernamentală majoră.

Conflictul actual ilustrează tensiunea crescândă dintre necesitatea reformelor economice impuse de situația bugetară critică a României și respectarea independenței sistemului judiciar, un principiu fundamental al statului de drept.