Cine câștigă și cine pierde după decizia CCR care declară constituțională Legea pensiilor speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu un vot de 6 la 3, că Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților este constituțională, deschizând calea pentru recalcularea acestor pensii și creșterea vârstei de pensionare. Decizia, pronunțată pe 18 februarie 2026 după cinci amânări succesive și un schimb dur de acuzații între puterea judecătorească și cea executivă, a fost anticipată cu o jumătate de oră înainte de anunțul oficial printr-o postare pe rețelele sociale a președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Efectele politice sunt imediate, dar miza reală – inclusiv deblocarea tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – rămâne deschisă, cu posibile contestații la nivel european.

Analiștii consultați de Europa Liberă plasează pe lista câștigătorilor pe premierul Ilie Bolojan (PNL) și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, care și-au consolidat pozițiile în coaliția de guvernare. Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), descrie decizia ca pe o „victorie de etapă” pentru premier, dar avertizează că conflictul cu sistemul judiciar este departe de a se încheia.

„Dacă ne referim la nivel politic și de politici, este evident că prim-ministrul este cel care câștigă”, explică Pîrvulescu. El caracterizează confruntarea ca pe un „război de uzură lung cu puterea juridică”, în care Bolojan „până în acest moment pare să-l fi câștigat”. Totuși, victoria depinde de detaliile motivării CCR, care va fi publicată ulterior.

Principalele constatări ale CCR Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), confirmând că pensiile magistraților pot fi reduse, iar vârsta de pensionare poate crește. În comunicatul oficial, CCR subliniază că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege respectă Constituția, fiind un mecanism de control parlamentar și legiferare unitară. Reglementările au un obiect și scop unitar: reformă a pensiilor de serviciu în justiție.

Urgența adoptării a fost justificată de evitarea dezechilibrului bugetar și respectarea obligațiilor din PNRR. Pe fond, legea instituie un mecanism tranzitoriu pentru alinierea vârstei de pensionare la cea standard (65 de ani), cu raport invers proporțional între vechime și vârstă. CCR precizează că nu poate interveni în stabilirea valorii nominale sau procentuale a pensiilor, acestea fiind atribuții legislative.

Schimbările aduse de lege Legea nr. 7/2026 modifică Statutul judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 303/2022, introducând:

• Creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, etapizat până în 2035 (creștere anuală cu 4 luni).

• Recalcularea pensiilor: 80% din media brută a ultimelor 60 de luni (indemnizații + sporuri contributive), plafonat la 70% din ultimul salariu net.

• Aplicabilitate: judecători, procurori, asistenți la ÎCCJ/CCR, personal auxiliar din instanțe și parchete.

• Tranziție: 15 ani de la intrarea în vigoare (după promulgare), cu recalcul retroactiv pentru pensionarii actuali.

Aceste măsuri vizează echitatea și sustenabilitatea sistemului, în contextul în care pensiile speciale costă bugetul de stat peste 2 miliarde de euro anual, iar cele ale magistraților reprezintă o parte semnificativă (media unei pensii de magistrat depășește 20.000 de lei lunar, față de 4.000 de lei media generală).

Câștigători politici: Bolojan și Grindeanu Pentru Ilie Bolojan, decizia consolidează imaginea de reformator dur, esențială în coaliția PNL-PSD. Pîrvulescu notează că, deși nu e o victorie imediată în partid (primarii fiind mai preocupați de fondurile locale), ea întărește poziția premierului. Politicieni liberali precum Raluca Turcan și Alexandru Muraru s-au grăbit să-l felicite: „Felicitări, Ilie Bolojan, pentru determinarea de a duce la bun sfârșit un proiect în care am crezut din momentul în care am inclus reforma pensiilor în PNRR”, a scris Turcan pe Facebook. Muraru a adăugat: „Dacă Bolojan poate schimba un sistem, atunci el poate schimba o țară”.

Sorin Grindeanu câștigă prin anticiparea deciziei pe rețelele sociale, poziționându-se ca insider influent. PSD, partener de coaliție, beneficiază de stabilizarea guvernamentală, evitând o criză care ar fi putut afecta alegerile locale și parlamentare viitoare.

Principalii perdanți: sistemul judiciar și imaginea sa Puterea judecătorească iese slăbită, cu imaginea afectată grav de confruntare. „Restabilirea acestei imagini nu se va realiza ușor”, avertizează Pîrvulescu, subliniind că politicienii au exploatat lipsa de comunicare a magistraților. Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a anunțat continuarea luptei: „Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat act de decizie, dar avertizează că noul cadru va produce „efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”.

Context mai larg: PNRR și presiuni europene Decizia CCR ar putea debloca tranșa de 2,8 miliarde de euro din PNRR, condiționată de reforma pensiilor speciale (jalon 215). România a pierdut deja sute de milioane din cauza întârzierilor, iar Comisia Europeană a insistat pe echitate și sustenabilitate. Totuși, dacă ICCJ sesizează Curtea de Justiție a UE (CJUE), procesul ar putea întârzia aplicarea. Președintele Nicușor Dan, care va promulga legea, și-a exprimat satisfacția față de decizie.

Conflictul subliniază tensiunile cronice între puterile statului în România, unde pensiile speciale (pentru magistrați, militari, polițiști etc.) reprezintă un subiect sensibil, cu impact bugetar major. Pe termen mediu, reforma ar putea extinde la alte categorii, dar riscul de instabilitate judiciară persistă, cu posibile greve sau demisii în masă în sistemul de justiție.