Timp de citire: 8 minute
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, investighează achiziții supraevaluate de microbuze electrice finanțate din PNRR. Diferențe de preț uriașe între județe ridică suspiciuni de fraudă cu fonduri UE
11 decembrie 2025 – Parchetul European (EPPO), instituția de combatere a fraudei cu fonduri europene condusă de procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, a efectuat în această săptămână o serie de percheziții în cadrul unei anchete complexe care vizează achiziția la suprapreț a microbuzelor electrice școlare finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform surselor judiciare citate de multiple publicații, inclusiv G4Media și stiripesurse.ro, printre companiile la care au avut loc percheziții se numără și Țiriac Auto, parte din imperiul de afaceri al miliardarului Ion Țiriac. Ancheta privește suspiciuni de fraudare a fondurilor europene prin achiziții publice derulate în condiții neclare, cu diferențe de preț care ajung până la 100.000 de euro per vehicul pentru microbuze similare.
Programul de achiziție a microbuzelor electrice școlare, în valoare totală de aproximativ 100 de milioane de euro din fonduri PNRR, a fost suspendat temporar de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene după identificarea unor "disfuncționalități grave" în modul de derulare a achizițiilor la nivel național.
Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat pe 8 decembrie 2025 că a sesizat Parchetul European cu privire la neregulile constatate în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al ministerului. Potrivit analizei efectuate, în loc să existe un sistem integrat de achiziții centralizate, fiecare dintre cele 40 de județe participante a derulat propriile proceduri de licitație, stabilind caiete de sarcini diferite, estimări de preț diferite și condiții de livrare diferite.
"Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost", a declarat Pîslaru într-o postare pe Facebook.
Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) analizate de jurnaliștii de investigație de la Reporter.IS – publicația care a declanșat ancheta prin dezvăluirile din luna august 2025 – arată discrepanțe șocante între prețurile plătite de diferite consilii județene pentru același tip de microbuz electric cu capacitate de 16+1 locuri.
Exemple concrete:
Județul Olt: 262.000 de euro per vehicul (record național)
Județul Iași: 202.800 de euro per vehicul (26 de microbuze achiziționate)
Județul Brașov: aproximativ 149.000 de euro per vehicul (echivalent 743.000 lei)
Prețul minim identificat: 99.000 de euro per vehicul
Diferența între prețul maxim și cel minim ajunge astfel la aproximativ 163.000 de euro per vehicul – o discrepanță de peste 164% care nu poate fi explicată prin diferențe tehnice sau opțiuni suplimentare.
În total, pe parcursul programului au fost derulate 74 de achiziții separate în 40 de județe, majoritatea cu o singură ofertă admisă la licitație – un semnal de alarmă în ceea ce privește competitivitatea procedurilor.
Conform anchetei jurnalistice și surselor judiciare, schema investigată de EPPO ar fi funcționat astfel:
Achiziția inițială: Compania Aveuro Internațional din județul Prahova – care a obținut peste 50% din contractele naționale, în valoare totală de peste 135 de milioane de euro – achiziționează microbuze (preponderent marca Ford) și le carosează, costul total al operațiunii fiind sub 100.000 de euro per vehicul.
Lanțul de distribuție: Microbuzele trec prin intermediari și sunt livrate consiliilor județene la prețuri mult majorate, uneori duble față de costul real.
Implicarea Țiriac Auto: Conform surselor, în lanțul de distribuție ar fi fost implicată și compania Țiriac Auto, care ar fi acționat fie ca furnizor de vehicule de bază, fie ca intermediar în procesul de carosare sau livrare.
Diferențe nejustificate: Pentru același model de microbuz, livrat de același furnizor (Aveuro Internațional), prețurile variază dramatic între județe, fără justificări tehnice sau logistice.
Exemplu concret: Județul Iași ar fi putut achiziționa cu același buget 35 de microbuze în loc de doar 26, dacă ar fi plătit prețul unitar practicat în județul Brașov. Diferența – 9 microbuze – reprezintă prejudiciul direct pentru comunitățile locale și copiii care ar fi trebuit să beneficieze de transport școlar modern.
Un aspect deosebit de sensibil al dosarului îl reprezintă faptul că actualul premier Ilie Bolojan este vizat indirect de anchetă, întrucât în perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Bihor (2012-2024), județul pe care îl conducea a participat la programul de achiziție a microbuzelor electrice.
Deși nu există indicii publice că Bolojan ar fi pus sub acuzare sau că ar fi fost vizat personal de percheziții, simpla sa calitate de ordonator principal de credite în perioada achizițiilor îl plasează în sfera de interes a anchetatorilor, care urmăresc să stabilească dacă au existat presiuni politice, înțelegeri între consiliile județene sau alte elemente care ar putea explica uniformitatea unor proceduri aparent independente.
Bolojan a fost adus în Guvern tocmai datorită reputației sale de administrator eficient și integru, iar implicarea sa, chiar și tangențială, într-un dosar de fraudă europeană ar putea avea repercusiuni politice majore.
Un aspect care ridică semne de întrebare este momentul exact al sesizării EPPO de către ministrul Dragoș Pîslaru. Deși anunțul public a fost făcut pe 8 decembrie 2025, surse din mediul judiciar sugerează că percheziițiile efectuate în această săptămână nu ar fi putut fi pregătite în doar câteva zile.
O operațiune de amploarea celei desfășurate de EPPO – cu percheziții simultane la mai multe companii, inclusiv la giganți economici precum Țiriac Auto – necesită săptămâni sau chiar luni de pregătire: mandate europene de investigare, coordonare între statele membre (în cazul în care sunt implicate companii cu sedii în alte țări UE), analiză documentară prealabilă.
Această discrepanță temporală sugerează fie că sesizarea oficială a fost făcută cu mult înainte de anunțul public, fie că EPPO s-a sesizat din oficiu încă din luna august 2025, când Reporter.IS a publicat ancheta jurnalistică care a scos la iveală neregulile.
Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror-șef european, menține o politică strictă de confidențialitate asupra anchetelor în curs – ceea ce explică "embargoul total" menționat de surse din presă, nici EPPO și nici Biroul EPPO din România neemițând până în prezent comunicate oficiale despre percheziții.
Până la acest moment, nici Țiriac Auto, nici Ion Țiriac personal nu au reacționat public la informațiile despre percheziții. Compania, una dintre cele mai mari din România în domeniul automotive, cu o cifră de afaceri anuală de sute de milioane de euro, este cunoscută pentru profesionalismul său și pentru respectarea standardelor internaționale de business.
De asemenea, Biroul EPPO din România nu a confirmat oficial percheziițiile, menținând linia de confidențialitate specifică investigațiilor complexe de fraudă europeană. În trecut, EPPO a făcut publice detaliile anchetelor doar în momentul trimiterii în judecată sau al finalizării investigațiilor.
Consiliul Concurenței, sesizat de asemenea de Ministerul Investițiilor, urmează să analizeze dacă diferențele de preț indică existența unui cartel sau a unor înțelegeri anticoncurențiale între furnizorii de microbuze.
Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că, pe lângă sesizarea EPPO, ministerul va lucra cu ministerele de linie pentru reformarea procedurilor de achiziții publice finanțate din fonduri europene, astfel încât în viitor:
Să existe analize de piață solide înainte de lansarea programelor de achiziții
Să se stabilească prețuri de referință realiste la nivel național
Să existe coordonare centralizată între instituțiile beneficiare
Să se implementeze standarde unitare pentru produse similare
"România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României", a subliniat Pîslaru.
Dacă ancheta EPPO va confirma fraudarea fondurilor europene, recuperarea sumelor prejudiciate va fi prioritară, iar persoanele vinovate vor face față unor pedepse severe – legislația europeană privind protecția intereselor financiare ale UE prevede sancțiuni considerabile, inclusiv pedepse cu închisoarea.
Dosarul microbuzelor școlare nu este singurul în care EPPO investighează folosirea fondurilor europene în România. În ultimii ani, Parchetul European a deschis zeci de anchete care vizează:
Achiziții publice supraevaluate în domeniul sănătății
Contracte de infrastructură finanțate din fonduri de coeziune
Fraude în implementarea proiectelor agricole
Deturnarea de fonduri destinate dezvoltării regionale
Rata de succes a EPPO în dosarele finalizate este impresionantă – peste 90% din cazurile trimise în judecată se finalizează cu condamnări – ceea ce explică de ce instituția este "temută" de autoritățile locale și de mediul de afaceri implicat în achiziții publice.
Pe fondul suspendării programului, zeci de comunități rurale care sperau să beneficieze de microbuze electrice moderne pentru transportul școlar rămân în așteptare. Copiii din aceste localități continuă să se deplaseze cu mijloace de transport improvizate sau inexistente, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească cum au fost folosiți banii europeni destinați tocmai lor.
Cazul microbuzelor școlare evidențiază, încă o dată, fragilitatea sistemului de achiziții publice din România și nevoia urgentă de reformă în gestionarea fondurilor europene – mai ales acum, când țara se pregătește să acceseze sume uriașe prin următorul ciclu bugetar al UE (2028-2034).
Stadiul actual al anchetei:
Cercetări in rem (privind faptele, nu persoanele specifice)
Percheziții efectuate la Țiriac Auto și alte companii
Program de achiziții suspendat până la clarificarea situației
Nicio persoană pusă sub acuzare până în prezent
