ÎCCJ oprește comitetul lui Bolojan pentru legile justiției: „Posibil exces de putere"

Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat miercuri, 25 martie, prin decizie definitivă, activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de premierul Ilie Bolojan în decembrie 2025. Instanța supremă invocă un „posibil exces de putere" și „semne serioase de întrebare" privind separația puterilor în stat.

Ce era comitetul lui Bolojan și de ce stârnise controverse

Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Comitetul urma să fie alcătuit din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți, și să fie condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.

Printre atribuțiile sale, comitetul urma să analizeze efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, dar și a opiniilor formulate de asociațiile magistraților și de organizații ale societății civile. Înființarea sa venea pe fondul unui scandal public legat de dezvăluirile publicației Recorder privind probleme sistemice la instanțe și parchete.

Criticile au apărut imediat: un organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, condus de un reprezentant al executivului, care urma să analizeze și să propună modificări la legile care reglementează independența justiției — fără transparență publică reală și fără consultarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii sau a asociațiilor de judecători și procurori.

Traseul juridic: de la Curtea de Apel la ÎCCJ

La 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înființare, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanței de contencios administrativ de la Curtea de Apel București suspendarea actului administrativ.

Curtea de Apel București a respins cererea în ianuarie 2026, prin sentința civilă nr. 46 din 15 ianuarie. CASD a declarat recurs. Miercuri, 25 martie, Secția de Contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ a casat în parte sentința Curții de Apel și, rejudecând, a admis cererea de suspendare formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu prim-ministrul României.

Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității comitetului, până la pronunțarea instanței de fond în procesul principal.

Ce a spus ÎCCJ

Comunicatul instanței supreme este formulat în termeni rari de direcți pentru o hotărâre judecătorească: „Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat. Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate."

ÎCCJ a respins totodată cererile de intervenție în favoarea Guvernului formulate de mai multe organizații civice — Asociația Forumul Judecătorilor din România, Voci pentru Democrație și Justiție, DECLIC, Funky Citizens și Cancelaria prim-ministrului.

Reacții și context mai larg

Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a comentat decizia pe Facebook: „Un guvern nu poate crea peste noapte un «comitet» care să rescrie legile justiției fără transparență reală și fără respectarea separării puterilor în stat. Este un semnal important că statul de drept funcționează și că nimeni nu e deasupra legii — nici măcar Executivul."

Decizia de miercuri vine pe fondul unor tensiuni mai largi între Guvernul Bolojan și sistemul judiciar. ÎCCJ anunțase recent că dă în judecată Guvernul pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești, după ce Executivul a preluat banii destinați magistraților — drepturi câștigate în instanță — și i-a redistribuit pentru ajutoarele sociale din bugetul pe 2026.

Un detaliu important privind una dintre organizațiile contestatare: Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept este același ONG care a contestat, alături de Călin Georgescu, anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Faptul că instanța supremă a dat câștig de cauză unei organizații cu acest profil — și a respins explicit intervențiile ONG-urilor pro-reformă juridică care susțineau Guvernul — adaugă un strat suplimentar de complexitate politică deciziei de miercuri.

Procesul pe fond, în care se va decide definitiv dacă decizia de înființare a comitetului este sau nu legală, rămâne pe rolul instanței.