Schimbare radicală în fotbalul românesc: Gino Iorgulescu propune reducerea SuperLigii la 12 echipe

Președintele Ligii Profesioniste de Fotbal anunță o posibilă revoluție în prima divizie. Planul include și înăsprirea condițiilor de licențiere pentru cluburi.

Fotbalul românesc ar putea trece prin cea mai semnificativă reformă a sistemului competițional din ultimele decenii. Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) din noiembrie 2013, propune reducerea drastică a numărului de echipe din SuperLiga României de la 16 la doar 12 formații, invocând lipsurile infrastructurale și problemele financiare cu care se confruntă majoritatea cluburilor din prima divizie.

Argumentele președintelui LPF pentru restructurare

„Ar trebui să facem un campionat cu 12 echipe. După cum vedeți, nu sunt multe echipe foarte bune, nu sunt stadioane, nu sunt condiții. Și o să umblăm și la licențiere, să punem condiții mult mai dure ca să poată să funcționeze în Liga 1", a declarat Gino Iorgulescu pentru Pro Sport.

Președintele LPF, în vârstă de 69 de ani, și-a fundamentat propunerea pe mai multe probleme structurale cu care se confruntă fotbalul românesc. Printre acestea se numără lipsa stadioană adecvate, condițiile precare de pregătire la majoritatea cluburilor și dificultățile financiare cronice care afectează competitivitatea campionatului.

Avantajele unui campionat restrâns

Iorgulescu este convins că reducerea numărului de echipe ar genera beneficii multiple pentru fotbalul românesc. „Mai e o problemă! Atunci când se joacă în cupele europene, nu mai avem date ca să amânăm niște meciuri. Dacă ar fi mai puține echipe, am avea date suficiente", a explicat oficialul LPF.

Printre avantajele enumerate se numără:

Creșterea veniturilor pentru cluburi. „Banii se împart la mai puține cluburi și sunt mai mulți", a subliniat Iorgulescu, referindu-se la redistribuirea mai echitabilă a resurselor financiare provenite din drepturi de televizare și sponsorizări.

Îmbunătățirea calității loturilor. Cu venituri mai mari, cluburile calificate în prima ligă ar putea angaja jucători mai valoroși și ar putea oferi salarii competitive. „Și pot să-și ia jucători mai valoroși", a adăugat președintele LPF.

Flexibilitate în programare. Un calendar mai aerisit ar permite amânarea meciurilor de campionat atunci când echipele românești evoluează în competițiile europene, oferind jucătorilor timpul necesar de recuperare și pregătire adecvată pentru meciurile internaționale.

Concentrarea valorii. Cu mai puține echipe în prima ligă, talentele ar fi distribuite în loturi mai competitive, ceea ce ar putea ridica nivelul general al campionatului.

Înăsprirea criteriilor de licențiere

Alături de reducerea numărului de participante, Iorgulescu anunță și introducerea unor condiții mult mai stricte pentru obținerea licenței de prima ligă. Această măsură ar viza asigurarea faptului că doar cluburile cu infrastructură adecvată și stabilitate financiară pot evolua în SuperLigă.

În prezent, multe cluburi din prima divizie se confruntă cu probleme serioase: stadioane neconforme cu standardele UEFA, datorii salariale, lipsa academiilor de juniori funcționale și infrastructură de antrenament precară. Opt echipe din actualul sezon al SuperLigii – Botoșani, Gloria Buzău, Hermannstadt, Oțelul Galați, Petrolul Ploiești, Politehnica Iași, Unirea Slobozia și UTA Arad – nu au primit licența pentru competițiile europene tocmai din aceste motive.

Sistemul actual: complexitate și controverse

SuperLiga României funcționează în prezent cu un format de 16 echipe, implementat din sezonul 2020-2021, când numărul participantelor a fost mărit de la 14 în contextul pandemiei de COVID-19.

Sistemul competițional curent este structurat astfel:

Sezonul regular constă din 30 de etape în care cele 16 echipe se înfruntă în sistem tur-retur. La finalul acestei faze, punctele acumulate sunt înjumătățite.

Play-off-ul reunește primele șase echipe clasate, care joacă din nou fiecare cu fiecare în sistem tur-retur (10 etape suplimentare), pentru un total de 40 de meciuri pe sezon. Aici se stabilește câștigătoarea titlului și echipele care se califică în cupele europene.

Play-out-ul include ultimele zece echipe, care se întâlnesc într-un singur tur (9 etape), pentru un total de 39 de meciuri pe sezon. Ultimele două clasate retrogradează direct, iar echipele de pe locurile 13 și 14 (locurile 7 și 8 în play-out) joacă baraj pentru menținere cu ocupantele locurilor 3 și 4 din Liga a II-a.

Acest sistem a fost criticat în repetate rânduri, mai ales pentru înjumătățirea punctelor după sezonul regular, care poate distorsiona echitatea competițională și poate penaliza echipele care au avut performanțe consistente în prima parte a sezonului.

Precedente și context istoric

SuperLiga României a mai funcționat cu 12 echipe în trecut – ultima dată în sezonul 1959-1960. De-a lungul deceniilor, numărul participantelor a variat considerabil: 14 echipe între 1932 și 1935, 16 echipe în diferite perioade, și chiar 18 echipe înainte de 2013, când Iorgulescu a preluat conducerea LPF.

În mandatul său, președintele LPF a supervizat reducerea campionatului de la 18 la 14 echipe, apoi extinderea la 16 în 2020. Acum, propune o nouă restructurare, de data aceasta mult mai radicală.

Provocări și perspective

Gino Iorgulescu își exprimă încrederea că patronii cluburilor din SuperLigă vor accepta planul de reformă. „Dacă punem pe hârtie și suntem lucizi să facem și performanță, ar trebui să accepte un campionat cu 12 echipe. S-ar termina și play-off-ul și play-out-ul în același timp și se concentrează și valorile", a declarat acesta.

Propunerea vine într-un moment în care fotbalul românesc încearcă să își recâștige credibilitatea la nivel european. În sezonul 2025-2026, FCSB evoluează în faza grupelor Europa League, Universitatea Craiova în Conference League, în timp ce CFR Cluj și Universitatea Cluj au participat în tururile preliminare ale competițiilor europene.

Implementarea acestei reforme radicale ar necesita modificări statutare importante și ar trebui aprobată de Adunarea Generală a LPF, unde fiecare club din prima ligă are drept de vot. Decizia ar putea remodela fundamental peisajul fotbalului românesc pentru următorii ani.

Iorgulescu, reales în funcția de președinte al LPF în mai 2022 cu unanimitate de voturi, și-a anunțat deja intenția de a nu mai candida la alegerile din 2027, propunându-l pe Justin Ștefan, actualul secretar general al LPF, drept succesorul său. Rămâne de văzut dacă această reformă ambițioasă va fi moștenirea sa finală în fruntea fotbalului profesionist românesc.