CIO interzice sportivele transgender la Jocurile Olimpice și introduce testul genetic obligatoriu pentru toate femeile. Decizia istorică, controversată și cu implicații globale

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a adoptat joi, 26 martie 2026, o nouă politică privind eligibilitatea în competițiile feminine, care exclude sportivele transgender și introduce testarea genetică obligatorie pentru toate sportivele care doresc să concureze în probele feminine la Jocurile Olimpice. Este una dintre cele mai semnificative schimbări de regulament din istoria modernă a sportului olimpic, adoptată după ani de controverse și reglementări fragmentate, și care va intra în vigoare obligatoriu începând cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028.

Decizia: ce prevede noua politică CIO

Comitetul Olimpic Internațional a decis ca doar femeile biologice să poată participa la probele feminine de la Jocurile Olimpice, pentru a asigura corectitudinea competițiilor. Decizia a fost aprobată și va intra în vigoare înainte de ediția din 2028, organizată la Los Angeles.

„Eligibilitatea pentru orice eveniment din categoria feminină la Jocurile Olimpice sau la orice alt eveniment al CIO, inclusiv sporturile individuale și de echipă, este acum limitată la femeile biologice, determinată pe baza unui screening genetic SRY unic", a transmis Comitetul Olimpic Internațional.

Gena SRY (Sex-determining Region Y) este responsabilă pentru declanșarea dezvoltării sexuale masculine și este asociată cromozomului Y. „Pe baza dovezilor ştiinţifice, CIO consideră că prezenţa genei SRY este constantă pe tot parcursul vieţii şi constituie o dovadă extrem de precisă a faptului că un sportiv a trecut prin procesul de dezvoltare sexuală masculină", a precizat CIO într-un comunicat.

Cum se realizează testul și cine este exceptat

Testarea va fi realizată prin metode considerate minim invazive — salivă, tampon bucal sau probă de sânge — și va avea loc o singură dată în cariera sportivă, cu excepții rare în cazul unor suspiciuni de eroare. Sportivele care nu prezintă această genă vor fi declarate eligibile permanent pentru competițiile feminine. În schimb, cele care nu trec testul vor putea participa în alte categorii, inclusiv în competiții masculine sau deschise.

Există totuși excepții. CIO a menționat că există excepții pentru cazuri rare de dezvoltare sexuală — sportivele cu sindrom de insensibilitate completă la androgeni (CAIS) sau alte diferențe rare de dezvoltare sexuală (DSD) care nu beneficiază de efectele anabolice și/sau de îmbunătățire a performanței ale testosteronului.

Noile reguli nu afectează competițiile din trecut și nici sportul de masă: „Aceasta nu are caracter retroactiv și nu se aplică niciunui program sportiv de masă sau recreativ", a precizat CIO.

Context: o decizie adoptată după 18 luni de analiză și ani de controverse

Adoptarea acestei politici vine după o lungă perioadă de ambiguitate la nivel olimpic. CIO a refuzat mult timp să aplice vreo regulă universală privind participarea persoanelor transgender la Jocurile Olimpice şi, în 2021, a solicitat federaţiilor internaţionale să elaboreze propriile linii directoare. Rezultatul a fost o regulamentare inegală: unele federații au adoptat restricții, altele nu.

Decizia actuală vine după o analiză de 18 luni a datelor științifice, care, potrivit CIO, indică un consens clar că sexul masculin oferă avantaje în sporturile ce implică forță, viteză și rezistență.

Catalizatorul imediat al schimbării a fost scandalul de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au fost afectate de o controversă majoră privind genul, care a implicat două pugiliste care au concurat în categoriile feminine şi care au câştigat amândouă medalia de aur la categoriile lor de greutate. Cu un an înainte, ele fuseseră excluse de la campionatele mondiale de către federaţia lor internaţională în urma unui test de eligibilitate privind genul. Este vorba despre Imane Khelif (Algeria) și Lin Yu-ting (Taipei Chinez), ale căror participări au generat dezbateri intense la nivel global.

Kirsty Coventry și schimbarea de direcție a CIO

Noua politică poartă amprenta personală a Kirsty Coventry, care a preluat conducerea CIO în iunie 2025, devenind prima femeie care conduce organizația în cei 132 de ani de existență ai acesteia.

Eligibilitatea femeilor a constituit o temă importantă în cadrul alegerilor pentru conducerea CIO, la care au participat șapte candidați, iar principalii rivali ai lui Coventry s-au angajat să adopte o politică mai fermă în această privință.

Coventry a declarat: „La Jocurile Olimpice, chiar şi cele mai mici diferenţe pot face diferenţa între victorie şi înfrângere. Aşadar, este absolut clar că nu ar fi corect ca bărbaţii biologici să concureze în categoria feminină. În plus, în unele sporturi, acest lucru pur şi simplu nu ar fi sigur."

Argumentul științific invocat de CIO este clar: documentul publicat de CIO explică motivele biologice care au stat la baza deciziei — „Bărbații experimentează trei vârfuri semnificative de testosteron: in utero, în mini-pubertatea din copilărie și începând cu pubertatea adolescentină până la vârsta adultă." Efectele acestor vârfuri hormonale persistă, potrivit CIO, pe toată durata vieții, conferind avantaje de forță, viteză și rezistență care nu sunt eliminate nici prin tratamente de reducere a testosteronului.

Legătura cu ordinul Trump și contextul politic american

Decizia CIO nu poate fi separată de contextul politic mai larg. Preşedintele SUA, Donald Trump, a interzis sportivilor transgender să concureze în competiţii şcolare, universitare şi profesionale în categoria feminină în Statele Unite, în timp ce Los Angeles se pregăteşte să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2028. Trump, care a semnat ordinul „Keeping Men Out of Women's Sports" în februarie 2025, a declarat că nu va permite sportivilor transgender să concureze la Jocurile de la Los Angeles.

CIO recomandă, de asemenea, ca această regulă să fie adoptată și de toate forurile internaționale și organizațiile de conducere din sport.

Precedentul istoric: testarea genetică la Olimpiade nu este o premieră

CIO a mai utilizat testarea genetică în anii '80, însă a renunțat la ea în anii '90 din cauza unor rezultate eronate și a criticilor. Testele cromozomiale au fost aplicate între 1968 și 1996, după care au fost abandonate tocmai din cauza unor false pozitive și a stigmatizării sportivelor fără nicio legătură cu avantaje de performanță.

Revenirea la o variantă actualizată a acestei metode — de data aceasta prin detectarea specifică a genei SRY, nu prin analiza completă a cariotipului — este privită de CIO ca mai precisă și mai justificată scientific.

Cazul Caster Semenya: o victimă colaterală a noii politici

Decizia afectează și sportivele cu diferențe de dezvoltare sexuală (DSD) care s-au născut femei, dar prezintă gene sau caracteristici biologice atipice. Decizia se aplică și sportivelor cu DSD — o condiție rară în care caracteristicile biologice pot include atât elemente masculine, cât și feminine. Un exemplu cunoscut este cel al atletei Caster Semenya, care are cromozomi XY. Anterior, sportivii cu DSD care nu trecuseră prin pubertatea masculină puteau concura în sportul feminin, cu condiția să-și mențină testosteronul în anumite limite. Sub noua politică, Semenya — dublă campioană olimpică la 800 m feminin — nu ar mai fi eligibilă pentru probele feminine.

Critici și reacții

Decizia nu a fost primită unanim. Unii cercetători și activiști consideră că revenirea la testarea genetică — utilizată și abandonată în anii '80–'90 — ar putea duce la stigmatizare și la încălcarea drepturilor omului. Criticii susțin că măsura este discriminatorie și că pune presiune suplimentară pe sportivi deja vulnerabili, în timp ce susținătorii afirmă că este necesară pentru a proteja echilibrul competițional.

Organizații pentru drepturile omului și cele din domeniul sportului s-au opus cu fermitate introducerii testării genetice obligatorii pentru toate sportivele feminine. Principalul argument al criticilor este că testarea genetică universală — aplicată tuturor femeilor, nu doar celor cu suspiciuni de eligibilitate — reprezintă o formă de discriminare sistematică și o invazie în intimitatea biologică a sportivelor.

În același timp, mai multe federații internaționale importante — inclusiv World Athletics (atletism), World Aquatics (înot) și UCI (ciclism) — adoptaseră deja, independent, reguli similare înainte de decizia CIO, ceea ce sugerează că există un consens larg în lumea sportului de performanță în favoarea restricționării.

Ce se întâmplă cu sportivele care nu trec testul

Sportivele cu test SRY pozitiv nu sunt excluse din sport în general. Atleții care nu trec testul vor putea concura în alte categorii pentru care sunt eligibili, inclusiv în categoria masculină sau în competiții deschise. Această opțiune este prezentă în textul oficial al CIO, deși în practică, în sporturile actuale, categoriile „deschise" sunt adesea inexistente sau necompetitive.

Noua politică se aplică obligatoriu începând cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în iulie 2028, lăsând un interval de aproximativ doi ani în care federațiile sportive vor trebui să implementeze procedurile de testare în cadrul calificărilor și competițiilor lor.