Percheziții la o companie de asigurări cu patronat bulgar: Anchetă pentru un prejudiciu de 323,7 milioane de euro – Acuzații de decapitalizare sistematică și destabilizare a pieței RCA

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub coordonarea Direcției Naționale Anticorupție, au desfășurat miercuri, 26 noiembrie 2025, o amplă operațiune cu 14 percheziții domiciliare în București și județul Mureș, vizând un dosar penal de maximă gravitate legat de falimentul Euroins România – unul dintre cele mai devastatoare falimente din istoria pieței de asigurări din România.

Dimensiunea prejudiciului și amploarea operațiunii

Prejudiciul estimat în dosar se ridică la suma considerabilă de aproximativ 4,69 milioane de euro și 1,62 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 323,7 milioane de euro la cursul actual), bani care ar fi trebuit să acopere despăgubirile pentru milioane de asigurați dar care, potrivit anchetatorilor, au fost redirecționați către entități controlate de acționarii bulgari.

Perchezițiile au avut loc în 12 locații din Capitală și două din municipiul Târgu Mureș, vizând domiciliile a zece persoane fizice care au ocupat funcții de conducere superioară și executivă în cadrul Euroins în perioada relevantă cauzei (2020-2023), precum și sediile unor persoane juridice aflate în prezent sub controlul patronatului bulgar al fostei companii de asigurări.

Operațiunea a mobilizat echipe complexe formate din polițiști ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), specialiști ai Institutului Național de Criminalistică și luptători ai Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, cu sprijinul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Mureș.

Acuzațiile: un mecanism sofisticat de fraudare

Potrivit comunicatului Parchetului General, cercetările penale vizează infracțiuni de o gravitate extremă:

• Delapidare cu consecințe deosebit de grave

• Gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave

• Spălare de bani

• Prezentarea cu rea-credință de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății

Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii au identificat un mecanism complex prin care factorii decidenți de la nivelul patronatului bulgar al Euroins, având rol decizional major, ar fi acționat constant pentru decapitalizarea societății, reducând drastic disponibilitățile bănești și patrimoniul aflat la dispoziția acesteia.

Mecanismul de fraudare identificat de procurori

Ancheta a scos la iveală o schemă elaborată prin care conducerea Euroins ar fi:

1. Implementat o politică de subscriere toxică

Structura portofoliului Euroins era radical diferită de restul pieței: peste 95% din portofoliu era reprezentat de asigurări RCA, în timp ce celelalte societăți de asigurare înregistrau o medie de maximum 50%. Această concentrare extremă pe un singur tip de asigurare, combinată cu prețuri foarte mici pentru atragerea de clienți, a creat un dezechilibru structural.

Rata combinată a daunei pentru clasa RCA a depășit pragul de 100%, ceea ce înseamnă că societatea plătea mai mult pentru daune și cheltuieli decât încasa din prime – o situație insustenabilă care a dus la pierderi tehnice persistente și la afectarea gravă a solvabilității.

2. Subevaluat masiv rezervele de daune

Unul dintre cele mai grave aspecte ale cazului privește manipularea rezervelor obligatorii pentru acoperirea daunelor. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) stabilise prin decizie din 21 decembrie 2021 obligația pentru Euroins de a realiza și transmite trimestrial analiza privind rezerva de daună.

În ianuarie 2023, când Euroins a transmis în sfârșit aceste analize pentru perioadele din 2021-2022, rezultatele au fost șocante. Toate testele prezentau insuficiențe masive pentru clasa de asigurări RCA:

• 31 decembrie 2021: subadecvare de 418 milioane de lei

• 31 martie 2022: subadecvare de 373,5 milioane de lei

• 30 iunie 2022: subadecvare de 235,6 milioane de lei

• 30 septembrie 2022: subadecvare de 236,8 milioane de lei

Mai grav, la deschiderea procedurii de faliment, rezerva reală de daune RBNS (Reported But Not Settled – daune raportate dar neachitate) ar fi trebuit să fie de aproximativ 1,7 miliarde de lei, însă în evidențele companiei figura doar 683 milioane de lei – o diferență de peste 1 miliard de lei.

3. Respins nejustificat mii de dosare de despăgubire

Controlorii ASF au descoperit că fostul director de daune ar fi respins nejustificat peste 5.800 de dosare, însumând obligații de peste 60 de milioane de lei. În total, au fost identificate aproape 37.000 de litigii neraportate către ASF, multe dintre ele având ca obiect executări silite sau cereri de plată a daunelor.

4. Redirecționat banii către entități controlate de acționari

Conform anchetatorilor, resursele financiare încasate din primele de asigurare (circa 6,9 miliarde de lei în perioada 2020-2023) ar fi fost redirecționate către alte entități aflate sub controlul acționarilor bulgari, în loc să fie folosite pentru achitarea despăgubirilor către asigurați.

Aceștia ar fi dezvoltat operațiuni financiare reglementate cu rea-credință prin clauze contractuale dubioase, prin care s-ar fi urmărit împotriva interesului societății înlăturarea în caz de litigii a aplicabilității normelor române de drept procesual-material civil și implicit a protecției jurisdicției naționale.

Continuarea activității în cunoștință de cauză

Elementul poate cel mai grav al acuzațiilor este că factorii decidenți de la nivelul patronatului nu au luat măsuri pentru remedierea politicilor societății în scopul prevenirii sau diminuării pierderilor, ci au continuat să implementeze o politică de subscriere care genera pierderi din ce în ce mai mari.

Această strategie ar fi creat o stare de fapt care a permis continuarea activității de subscriere de polițe de asigurări, cu toate că Euroins nu mai avea capacitatea financiară pentru a acoperi toate cererile de despăgubire. Prin această schemă, compania vindea polițe RCA la prețuri mici pentru a încasa cât mai mulți bani, fără vreo intenție reală de a asigura plata despăgubirilor.

Principalul motiv pentru care factorii decidenți ar fi dispus continuarea activității în aceste condiții catastrofale ar fi fost acela de a dispune discreționar de activele societății – practic transformând Euroins într-un vehicul de extragere a banilor către acționarii bulgari.

Contextul: al patrulea mare faliment RCA în mai puțin de 10 ani

Falimentul Euroins reprezintă al patrulea șoc major pe piața de asigurări RCA din România într-un interval de mai puțin de un deceniu, după Astra Asigurări (2015), Carpatica Asig (2016) și City Insurance (2021).

Cronologia falimentului Euroins

• 17 martie 2023: ASF retrage autorizația de funcționare a Euroins România, constatând starea de insolvență și promovând cererea de deschidere a procedurii falimentului

• Iunie 2023: Tribunalul București decide deschiderea procedurii de faliment

• 11 februarie 2025: Curtea de Apel București respinge apelul Euroins, decizia de faliment devine definitivă

• 13 mai 2025: Termenul limită pentru depunerea cererilor de plată la Fondul de Garantare a Asiguraților

Dimensiunea catastrofei pentru piața asigurărilor

La momentul retragerii licenței, Euroins deținea:

• Circa 27% din piața RCA

• Peste 2,76 milioane de contracte RCA active

• Aproximativ 3,66 milioane de contracte de asigurări totale

• Peste 2,7 milioane de români aveau asigurări la Euroins

Compania era, practic, cel mai mare jucător pe piața RCA din România, iar prăbușirea sa a avut un impact devastator asupra întregii piețe de asigurări.

Impactul asupra Fondului de Garantare a Asiguraților și a șoferilor

Falimentele succesive City Insurance și Euroins au pus o presiune enormă asupra Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA), instituit tocmai pentru a proteja păgubiții în cazul în care un asigurator intră în faliment.

Cifrele devastatoare

Până la sfârșitul anului 2024, FGA:

• A plătit aproximativ 2,6 miliarde de lei (circa 520 milioane de euro) pentru cele două falimente combinate

• A soluționat aproape 300.000 de dosare de daună pentru păgubiții City Insurance și Euroins

• Încă avea de soluționat peste 200.000 de cereri la finalul lui 2024

Doar în anul 2024, FGA a soluționat aproximativ 133.000 de dosare, plătind circa 1,14 miliarde de lei. Din acest total:

• City Insurance: 89.000 de dosare în valoare de 827 milioane de lei

• Euroins: 45.000 de dosare în valoare de 455 milioane de lei

Conform estimărilor autorităților, obligațiile totale de plată pentru:

• City Insurance se ridică la aproximativ 1,94 miliarde de lei

• Euroins sunt estimate la aproximativ 2,25 miliarde de lei

Cine plătește nota de plată?

În final, costurile acestor falimente sunt suportate de toți șoferii din România prin mecanismul contribuțiilor speciale. După falimentul Euroins, legislația privind cotizațiile datorate de asigurători la FGA s-a modificat substanțial:

• Contribuția uzuală: 2% din primele brute subscrise pentru asigurări generale

• Contribuția specială: 5% din primele brute subscrise (sub formă de împrumut către FGA, rambursabil după ani de zile, fără dobândă)

• Contribuția pentru asigurările de viață: 0,4%

Aceste contribuții, care sunt de peste două ori mai mari decât înainte de falimentul Euroins și de peste trei ori mai mari decât înainte de falimentul City Insurance, se regăsesc inevitabil în prețul final al polițelor RCA plătite de șoferi.

ASF a menționat că contribuțiile speciale ar urma să fie reduse din 2026 și eliminate din 2027, în funcție de evoluția situației financiare a FGA și de finalizarea plăților către păgubiți.

Plafonarea prețurilor RCA – o măsură de urgență

Impactul falimentelor succesive asupra prețurilor RCA a fost atât de sever încât guvernul a fost nevoit să intervină prin plafonarea prețurilor polițelor RCA, măsură implementată inițial în aprilie 2023 și prelungită succesiv, ultima oară în decembrie 2024, până la 31 martie 2025.

Prețurile asigurărilor obligatorii RCA au crescut semnificativ în ultimii ani, cu majorări medii de peste 5%, conform tarifelor de referință ASF, iar unul dintre factorii principali ai acestei creșteri a fost tocmai costul suportat de piață pentru acoperirea falimentelor.

Reacția Euroins și litigiile internaționale

Grupul Eurohold, proprietarul Euroins, a contestat de la bun început decizia ASF și a anunțat multiple acțiuni legale:

Contestația la CEDO

În februarie 2025, Euroins Insurance Group (EIG) a anunțat că va intenta un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că decizia Curții de Apel București de respingere a apelului împotriva procedurii falimentului este în contradicție cu legislația română și europeană și îl privează pe asigurătorul român de un recurs judiciar efectiv.

Arbitraj la ICSID Washington

În mai 2024, compania a depus oficial o Cerere de Arbitraj la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Investiționale (ICSID) din Washington, DC. Valoarea sumei supuse arbitrajului depășește 500 de milioane de euro.

Propunerea respinsă de autorități

Grupul de asigurări a făcut o ofertă publică tuturor instituțiilor românești responsabile pentru a prelua toate cheltuielile curente și viitoare ale Euroins România cu referire la daune, pretenții și acțiuni. Propunerea includea asumarea acestor obligații de către filiala bulgară a Grupului și executarea contractului de reasigurare existent semnat de Euroins România și EIG Re, care acoperă între 87 și 97% din daunele fiecărei părți vătămate.

Până în prezent, nicio instituție română responsabilă nu a luat o poziție oficială față de această propunere.

Ce urmează?

Ancheta Parchetului General continuă, iar autoritățile urmează să stabilească întinderea exactă a prejudiciului și responsabilitatea individuală a fiecărei persoane implicate. Este important de menționat că perchezițiile reprezintă proceduri legale de strângere a probelor și nu încalcă în niciun fel prezumția de nevinovăție a persoanelor vizate.

Pentru foștii asigurați și păgubiți ai Euroins care nu au depus încă cereri de plată la FGA, termenul limită a fost 13 mai 2025. Plata despăgubirilor se face în limita a 500.000 de lei pentru fiecare creanță de asigurare, conform plafonului de garantare reglementat de Legea nr. 213/2015.

Conform estimărilor ASF, până în octombrie 2025, FGA ar urma să plătească 80-85% din totalul cererilor de plată ale creditorilor City Insurance și Euroins, restul plăților fiind programate pentru prima jumătate a anului 2026.

Lecțiile pentru piața de asigurări

Falimentul Euroins și ancheta de amploare care urmează reprezintă un moment de cotitură pentru piața românească de asigurări. Cazul scoate în evidență:

• Necesitatea unei supravegheri mult mai stricte din partea ASF asupra politicilor de subscriere și a rezervelor de daune

• Riscurile concentrării excesive pe un singur tip de asigurare (RCA)

• Pericolele prețurilor de dumping practicate pentru atragerea rapidă de clienți

• Importanța transparenței în raportările către autoritățile de supraveghere

• Vulnerabilitatea sistemului în fața actorilor cu rea-credință

Pentru milioanele de români afectați, acest caz rămâne o reamintire dureroasă a costurilor pe care le suportă cetățenii când sistemul de supraveghere eșuează în protejarea lor împotriva fraudelor și a managementului iresponsabil în sectorul financiar.

Rămâne de văzut dacă ancheta Parchetului General va reuși să tragă la răspundere cei vinovați și să recupereze măcar o parte din prejudiciul imens cauzat sistemului de asigurări din România.