„O alegere foarte greșită”: oficiali ai Guvernului elen atacă dur activitatea Laurei Codruța Kövesi, în plin scandal de fraudare a fondurilor agricole din Grecia. Comisia Europeană îi reafirmă sprijinul

Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, se află într-un conflict deschis cu autoritățile de la Atena, pe fondul anchetei privind frauda cu fonduri europene din dosarul OPEKEPE — una dintre cele mai ample investigații de acest tip din ultimii ani. În timp ce mai mulți oficiali ai Guvernului grec au criticat dur activitatea procurorului-șef european, Comisia Europeană și-a reafirmat public sprijinul pentru Kövesi și pentru instituția pe care o conduce.

Atacul lui Adonis Georgiadis

Cea mai dură intervenție a venit din partea ministrului grec al Sănătății și vicepreședinte al partidului de guvernământ Noua Democrație, Adonis Georgiadis, care a acuzat-o pe Kövesi că a depășit limitele mandatului instituției pe care o conduce.

Oficialul elen a susținut, într-o declarație preluată de Mediafax, că șefa EPPO — al cărei mandat expiră în aproximativ o lună — nu ar fi înțeles limitele instituției, respectul pentru independența statelor membre sau obiectul propriu-zis al anchetelor pe care ar trebui să le desfășoare un Parchet European, adăugând că a repetat, atât în Grecia, cât și în alte state europene cu probleme similare, aceleași erori pe care le-ar fi comis deja în România.

Georgiadis a ținut totuși să precizeze că poziția sa nu vizează existența Parchetului European ca instituție, pe care a numit-o una bună, ci exclusiv modul în care aceasta a fost condusă sub mandatul lui Kövesi. Ministrul elen a mai ținut să se disocieze explicit de opoziția care protestează în prezent pe acest subiect, insistând că judecă strict funcționarea instituțională, nu miza politică a scandalului.

Mitsotakis cere „adevărul deplin”

Poziția lui Georgiadis nu a rămas izolată. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a cerut, la rândul său, clarificarea completă a scandalului OPEKEPE, criticând totodată reacțiile opoziției grecești la acțiunile întreprinse de Parchetul European și la acuzațiile formulate împotriva unor parlamentari ai propriului partid de guvernământ — un semn că tensiunea depășește declarațiile unui singur ministru și atinge vârful executivului elen.

Ce este, de fapt, dosarul OPEKEPE

Scandalul care a declanșat această tensiune instituțională vizează o schemă amplă de fraudare a fondurilor europene destinate agriculturii, aflată sub investigația Parchetului European.

Potrivit anchetei, agenția elenă OPEKEPE — responsabilă cu distribuirea subvențiilor agricole — ar fi fost folosită pentru deturnarea ilegală a peste 22 de milioane de euro, printr-o rețea care ar fi acționat între 2018 și 2024 și în care ar fi fost implicați oficiali guvernamentali, fermieri și responsabili din centre agricole. În urma anchetei, Guvernul de la Atena a decis chiar desființarea agenției.

Conflictul dintre Kövesi și autoritățile elene s-a extins, între timp, dincolo de acest dosar, căpătând o dimensiune instituțională mai amplă. Tensiunile s-au intensificat considerabil după ce Parchetul European a solicitat ridicarea imunității și trimiterea în judecată a patru deputați ai partidului de guvernământ, Noua Democrație — o cerere care, în orice sistem parlamentar, reprezintă un pas cu miză politică directă. Kövesi a criticat public, în repetate rânduri, fenomenul corupției din Grecia, catalogând OPEKEPE drept simbolul corupției, nepotismului și clientelismului, și a denunțat presiunile și tentativele de intimidare îndreptate împotriva procurorilor europeni.

Un alt front al disputei a vizat statutul procurorilor europeni delegați din Grecia: Consiliul Judiciar Suprem elen a decis prelungirea mandatelor a trei dintre aceștia, decizie contestată însă de Kövesi, care a invocat probleme de independență instituțională. Curtea Supremă a Greciei a respins, în iunie 2026, contestația șefei EPPO, care a răspuns transmițând autorităților elene că, dacă apreciază că regulamentele europene sunt interpretate greșit, pot solicita clarificări direct Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Kövesi a mai criticat, separat, și legislația elenă privind imunitatea miniștrilor și parlamentarilor, pe care o consideră o formă de protecție excesivă în fața anchetelor privind fraudele cu fonduri europene. Disputa își are, de altfel, originea într-un context mai amplu, legat inițial de anchetele din jurul tragediei feroviare de la Tempi, amplificându-se apoi odată cu investigația privind subvențiile agricole.

Comisia Europeană: sprijin pentru EPPO, dar și critici pentru sistemul judiciar elen

În ciuda presiunii politice tot mai vizibile venite dinspre Atena, Comisia Europeană și-a reafirmat public sprijinul pentru Parchetul European și pentru Laura Codruța Kövesi. Poziția executivului european a fost inclusă chiar în raportul privind statul de drept, document în care Comisia susține activitatea EPPO, dar atrage atenția, în același timp, asupra unor probleme legate de funcționarea sistemului judiciar din Grecia, transparența instituțională și protecția jurnaliștilor din țară — o critică indirectă la adresa exact acelorași autorități care o atacă acum pe Kövesi.

De ce contează pentru România

Laura Codruța Kövesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, a devenit, în 2019, primul procuror-șef al Parchetului European, instituția responsabilă cu investigarea fraudelor privind fondurile europene la nivelul statelor membre participante.

Mandatul său se apropie acum de final, iar disputa cu autoritățile elene vine ca un ultim capitol tensionat al unei perioade marcate, în repetate rânduri, de fricțiuni similare cu state membre ale căror sisteme judiciare sau politice au fost vizate de anchetele EPPO. Criticile aduse de Georgiadis — care a asociat explicit metodele lui Kövesi din Grecia cu cele aplicate anterior în România — readuc în discuție un subiect deja familiar publicului român: percepția, în anumite cercuri politice europene, potrivit căreia stilul instituțional al fostei șefe DNA ar depăși limitele clasice ale independenței procurorilor față de puterea politică.

Poziția fermă a Comisiei Europene în sprijinul instituției, exprimată chiar în contextul acestor critici, rămâne însă un semnal clar că, la nivelul Bruxelles-ului, activitatea Parchetului European sub conducerea Kövesi este privită drept legitimă și necesară.