Norvegia domină în timp ce Italia rescrie istoria la Milano Cortina 2026

MILANO — Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă a transformat peisajele alpine ale Italiei și locațiile cosmopolite într-un teatru al excelenței atletice și al realizărilor istorice. Acum, după ce au depășit jumătatea competiției, Jocurile Milano Cortina 2026 au oferit performanțe care au doborât recorduri, momente de cotitură pentru națiuni subreprezentate și o întoarcere triumfală pentru țara gazdă.

Norvegia și-a consolidat supremația în clasamentul pe medalii, cucerind 12 medalii de aur și 27 de podiumuri în total după zece zile de competiție. Gigantul scandinav pare pregătit să conducă clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de Iarnă pentru al treilea turneu consecutiv, o performanță nerealizată de două decenii.

În centrul dominației norvegiene se află Johannes Høsflot Klæbo, care s-a ridicat la nemurirea olimpică. Fenomenul de schi fond de 29 de ani și-a adjudecat a noua medalie olimpică de aur din carieră pe 15 februarie, conducând Norvegia spre victorie la ștafeta masculină de 4×7,5 km. Realizarea îl plasează singur în vârful panteonului Jocurilor de Iarnă, depășindu-i pe legendele norvegiene Marit Bjørgen, Bjørn Dæhlie și Ole Einar Bjørndalen, cu care anterior împărțea recordul de opt medalii de aur.

„Îmi place cum sună asta", a declarat Klæbo după triumful de la ștafetă. „Este un titlu destul de frumos." Cu două evenimente rămase în programul său de la Milano Cortina, norvegianul ar putea termina cu 11 medalii de aur, consolidând o moștenire deja considerată de mulți drept cea mai mare din istoria olimpică de iarnă.

Teren Propriu, Culmi Istorice

Pentru Italia, aceste Jocuri reprezintă o validare a prowess-ului sportiv național. Țara gazdă a asigurat deja 22 de medalii — opt de aur, patru de argint și 10 de bronz — eclipsând recordul anterior de 20 de medalii stabilit la Lillehammer 1994. Performanța a sosit cu o săptămână întreagă de competiție încă nefinalizată.

Narațiunea italiană a fost scrisă atât de staruri consacrate, cât și de povești de revenire. Federica Brignone, 35 de ani, a creat unul dintre cele mai convingătoare arce ale Jocurilor. După ce a suferit o fractură de genunchi care i-a amenințat aspirațiile olimpice, Brignone s-a întors în competiție cu doar câteva săptămâni înainte de Ceremonia de Deschidere. A continuat să câștige aurul atât la super-G, cât și la slalom uriaș, devenind prima italiancă din 1998 care câștigă slalomul uriaș și prima schioară alpină din orice națiune care cucerește două medalii de aur la aceleași Jocuri de Iarnă de la Tina Maze din Slovenia în 2014.

La biatlon, Lisa Vittozzi a oferit Italiei primul aur olimpic din istorie la această disciplină cu victoria sa în urmărirea feminină de 10 km pe 15 februarie. Patinator de viteză Francesca Lollobrigida și-a dominat probele, cucerind două medalii de aur. Legenda short track-ului, Arianna Fontana, la 35 de ani, a devenit cea mai în vârstă sportivă feminină de short track care ajunge pe podiumul olimpic și a egalat recordul olimpic all-time al Italiei cu a 13-a medalie din carieră.

America de Sud Obține Prima Medalie

Poate că niciun moment nu a captat mai bine capacitatea Jocurilor de transformare decât triumful lui Lucas Pinheiro Braathen la slalomul uriaș pe 14 februarie. Brazilianul de 25 de ani, născut la Oslo dintr-un tată norvegian și o mamă braziliană, a oferit o performanță autoritară pe pârtia Stelvio pentru a cuceri prima medalie olimpică de iarnă a Americii de Sud.

Drumul lui Pinheiro Braathen spre glorie a traversat continente și identități. După ce a concurat pentru Norvegia până la retragerea sa bruscă în 2023, s-a întors în sport reprezentând Brazilia, patria mamei sale. Victoria sa — cu 0,58 secunde înaintea campionului en-titre Marco Odermatt din Elveția — a rezonat cu mult dincolo de pârtii.

„Am vrut doar să împărtășesc asta cu toți cei care urmăresc din Brazilia", a declarat Pinheiro Braathen pentru TV Globo, dansând samba în timpul celebrării. „Aceasta poate fi un punct de inspirație pentru următoarea generație de copii, arătându-le că nimic nu este imposibil."

Realizarea a atras felicitări din partea președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care a proclamat că demonstrează că „sportul brazilian nu are limite."

Performanțe Americane și Dominație Olandeză

Echipa SUA a asigurat 17 medalii în primele 10 zile, cu prodigiul de patinaj viteză Jordan Stolz, o vedetă în ascensiune. Tânărul de 21 de ani a devenit primul atlet masculin din Lake Placid 1980 care câștigă atât proba de 500m, cât și cea de 1000m la aceleași Jocuri de Iarnă, stabilind un record olimpic la 500m cu timpul de 33,77 secunde.

Olanda s-a impus ca o forță în patinajul viteză, cu Femke Kok cucerind aurul la 500m feminin cu un record olimpic, iar Jutta Leerdam luând argintul. La short track, Xandra Velzeboer a adăugat la zestrea olandeză cu aurul la 1000m feminin.

Jakara Anthony din Australia a revenit de la dezamăgirea din proba individuală de moguls pentru a deveni campioana olimpică inaugurală la dual moguls, în timp ce canadianul Mikaël Kingsbury, un veteran de schi acrobatic de 33 de ani, și-a adjudecat a cincea medalie olimpică cu aurul la dual moguls masculin.

Inovație și Provocări Logistice

Jocurile Milano Cortina s-au distins prin dispersia geografică și inovația arhitecturală. Locațiile de competiție se întind pe Lombardia și nord-estul Italiei, Milano găzduind probele pe gheață în timp ce Cortina d'Ampezzo, Livigno și Val di Fiemme găzduiesc discipline alpine și nordice. Jocurile marchează primele Jocuri Olimpice de Iarnă găzduite oficial de două orașe, cu căldări duble aprinse atât în Milano, cât și în Cortina d'Ampezzo în timpul Ceremoniei de Deschidere.

Totuși, distribuția geografică a generat provocări. Condițiile meteo variabile — cu zăpadă abundentă în Alpi, dar complicații logistice între Milano și Cortina — au creat dificultăți pentru sportivi și oficiali deopotrivă. Au apărut câteva incidente în probele de bob și sanie, iar dezbateri privind arbitrajul în curling și hochei au generat controverse minore pe durata competiției.

Schi-alpinismul și-a făcut debutul olimpic la aceste Jocuri, extinzând programul de iarnă cu trei probe pentru medalii. Revenirea jucătorilor NHL la competiția olimpică de hochei pentru prima dată din 2014 a ridicat profilul sportului, atrăgând mulțimi la capacitate maximă și un interes internațional reînnoit.

România: O Prezență Discretă

România a participat la Milano Cortina 2026 cu o delegație de 28 de sportivi — 17 bărbați și 11 femei — în șapte discipline: bob, sanie, schi alpin, schi fond, sărituri cu schiurile, patinaj artistic și patinaj viteză. Patinatoarea artistică Julia Sauter a purtat drapelul la ceremonia de deschidere din Milano, în timp ce boborul Mihai Tentea a fost onoare la Cortina.

Până la 15 februarie, România nu cuceriseră nicio medalie la această ediție, fără clasări în top 10 confirmate în probele disputate. Așteptările au fost realiste pentru o națiune cu o istorie olimpică de iarnă modestă.

România participă la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1924, prima ediție de la Chamonix, și a fost prezentă la aproape toate edițiile ulterioare — singura absență fiind în 1960. Totuși, palmaresul rămâne extrem de modest: o singură medalie în peste un secol de competiție.

Acea medalie unică — bronz la bob două persoane — a fost câștigată în 1968 la Grenoble, Franța, de Ion Panțuru (pilot) și Nicolae Neagoe (frânar). Cei doi au concurat în condiții dificile, cu zăpadă abundentă și probe reprogramate dimineața devreme, terminând cu un timp total de 4:44.46 pentru a se clasa pe locul trei. Aceeași delegație a terminat pe patru la bob patru persoane.

Contrastul cu performanțele României la Jocurile de Vară — peste 300 de medalii — este izbitor. Lipsa investițiilor în infrastructură de iarnă, cu piste moderne de bob și sanie fie inexistente, fie degradate, precum cea de la Sinaia, a limitat dezvoltarea sportivilor. Antrenamentele în străinătate au devenit o necesitate costisitoare pentru cei care visează la competiția olimpică.

Privind Înainte

Pe măsură ce Jocurile se apropie de săptămâna finală, 48 de probe pentru medalii rămân de disputat. Poziția Norvegiei în fruntea clasamentului pare sigură, în timp ce căutarea Italiei de a-și depăși propriile recorduri continuă. Statele Unite, Olanda, Suedia, Franța, Germania și Austria rămân în competiție pentru poziții pe podium în clasamentul general pe medalii.

Pentru România, delegația speră la clasări onorabile în bob și sanie, discipline în care țara a avut istoric cel mai mult succes. Echipajul format din Mihai Tentea și George Iordache în proba de bob două persoane reprezintă cea mai bună speranță a țării pentru o performanță notabilă.

Ceremonia de închidere este programată pentru 22 februarie la Verona Arena, unde torța olimpică va fi transmisă Alpilor francezi pentru Jocurile de Iarnă din 2030. Până atunci, pârtiile, patinoarele și traseele Milano Cortina vor continua să producă drama, excelența și, ocazional, transcendența care definesc idealul olimpic.