Noi măsuri fiscale pregătite de Guvernul Bolojan: Crește impozitul pe salariu pentru cei mai săraci angajați, scade cel mai controversat impozit aplicat firmelor

Ministerul Finanțelor a elaborat un amplu pachet de măsuri fiscale care vor intra în vigoare din 2026, incluzând ajustări controversate la nivelul impozitării veniturilor mici și reforma sistemului de impozitare pe cifra de afaceri

Articol publicat pe 23 decembrie 2025

Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan pregătește o serie de modificări fiscale substanțiale care vor afecta atât angajații cu venituri mici, cât și mediul de afaceri românesc, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor publicat luni. Măsurile, care urmează să intre în vigoare progresiv din 2026, fac parte dintr-un efort mai larg de consolidare fiscală și eficientizare a sistemului de impozitare.

Reducerea facilității fiscale pentru salariații cu venituri minime

Cea mai controversată măsură din pachetul fiscal vizează angajații plătiți cu salariul minim pe economie. Începând cu 1 iulie 2026, suma scutită de impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru această categorie va scădea de la 300 de lei la 200 de lei lunar. Decizia vine în contextul în care guvernul a anunțat majorarea salariului minim brut de la nivelul actual la 4.325 de lei din iulie 2026.

Concret, în prima jumătate a anului 2026 (ianuarie-iunie), facilitatea de 300 de lei va continua să se aplice pentru angajații cu salariul de bază la nivelul salariului minim pe economie, cu condiția ca venitul brut total să nu depășească 4.300 de lei. Din iulie și până la finalul anului, facilitatea se reduce la 200 de lei, cu un plafon de venit brut de 4.600 de lei.

Măsura a fost justificată de autorități ca având scopul de a sprijini în continuare salariații vulnerabili, însă în condiții mai restrânse. Facilitatea se aplică doar angajaților cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, și doar dacă nivelul salariului de bază nu a fost diminuat artificial pentru a beneficia de această scutire.

IMCA: Reducere în 2026, eliminare în 2027

Una dintre cele mai discutate măsuri din pachetul fiscal vizează impozitul pe cifra de afaceri (IMCA), considerat de mediul de afaceri drept una dintre cele mai problematice taxe introduse în ultimii ani. Guvernul propune reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5% pentru anul fiscal 2026, urmată de eliminarea completă a acestui impozit începând cu 2027.

Decizia vine după luni de presiuni din partea asociațiilor de business, care au avertizat în repetate rânduri că IMCA afectează grav profitabilitatea companiilor, în special în sectoarele cu marje reduse de profit. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a respins anterior solicitările de eliminare imediată a IMCA, argumentând necesitatea asigurării unor venituri stabile la bugetul de stat.

Odată cu eliminarea IMCA, va dispărea și impozitul pe construcții speciale (ICAS), ambele măsuri fiind programate pentru implementare din 2027. Contribuabilii care au beneficiat de scăderi fiscale prin reducerea valorii imobilizărilor în curs de execuție vor avea obligația de a păstra aceste active în patrimoniu pentru o perioadă care să reprezinte cel puțin jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de cinci ani.

Taxa pe stâlp: Eliminare programată pentru 2027

Așa-numita "taxă pe stâlp", considerată una dintre cele mai controversate măsuri fiscale aplicate infrastructurii de utilități, va fi eliminată începând cu anul fiscal 2027. Impozitul pe construcții, care viza în principal companiile de telecomunicații și energie pentru infrastructura instalată pe terenuri publice, va dispărea complet într-un efort de simplificare a sistemului fiscal și de reducere a costurilor pentru companiile din sectoarele respective.

Modificări la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Pentru microîntreprinderi, guvernul propune unificarea cotei de impozitare la 1%, eliminând sistemul actual cu cote diferențiate. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și are ca scop simplificarea calculului fiscal pentru această categorie de contribuabili. Criteriile de încadrare în regimul de microîntreprindere vor fi ajustate corespunzător, iar metodologia de calcul va fi aliniată cu regulile aplicabile bazei impozabile.

Impozitarea dividendelor și a veniturilor din participații

Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit aplicată asupra veniturilor sub formă de bunuri și servicii primite de participanții la persoane juridice va crește de la 10% la 16%. Măsura vizează armonizarea impozitării acestor venituri cu regimul aplicabil dividendelor, asigurând un tratament fiscal unitar. Sistemul de reținere la sursă a impozitului va continua să se aplice, responsabilitatea rămânând în sarcina plătitorilor de venit.

Factură electronică: Extindere și termen prelungit

Sistemul național RO e-Factura va cunoaște modificări importante. Guvernul propune extinderea obligației de transmitere a facturilor electronice și către persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România, dar sunt înregistrate în scopuri de TVA în țara noastră. Această măsură are ca scop eliminarea dificultăților întâmpinate de furnizorii români în identificarea statutului beneficiarilor.

Termenul de transmitere a facturilor în sistem se prelungește la cinci zile lucrătoare de la data emiterii, oferind companiilor mai mult timp pentru conformare. Același termen de cinci zile se va aplica și în relațiile business-to-consumer (B2C). Pentru persoanele fizice cu statut de persoane impozabile, se va crea un mecanism special de acces prin Registrul RO e-Factura obligatoriu.

În paralel, notificările de conformare RO e-TVA vor fi suspendate temporar. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a recunoscut că nu dispune de capacitatea necesară pentru a analiza volumul mare de răspunsuri ale contribuabililor. Prevederile referitoare la „Notificarea de conformare RO e-TVA" vor fi abrogate pentru a evita efectele sancționatorii nejustificate, iar pentru contribuabilii care aplică sistemul TVA la încasare, transmiterea notificărilor va fi suspendată până la 30 septembrie 2026.

Produse accizabile: Autorizare centralizată și reguli mai stricte

Sectorul produselor accizabile va fi supus unor schimbări majore menite să combată evaziunea fiscală. ANAF va prelua centralizat autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați și a importatorilor autorizați, printr-o comisie specială care va include reprezentanți ai Direcției Antifraudă Fiscală, Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Autorității Vamale Române.

Pentru importurile de produse energetice se vor introduce cerințe suplimentare: autorizația de import va fi emisă pentru o cantitate strict delimitată și pentru maximum 12 luni, iar importatorii vor trebui să constituie o garanție financiară care să acopere cel puțin TVA-ul. Raportările lunare detaliate vor deveni obligatorii, inclusiv informații despre furnizori, cantități și clienți. Exportatorii de produse accizabile vor trebui, de asemenea, să obțină autorizații și să se înregistreze la Autoritatea Vamală Română.

Măsurile au fost justificate de necesitatea eliminării concurenței neloiale generate de operatorii economici care nu își îndeplinesc obligațiile fiscale, practică care distorsionează piața prin prețuri artificial de mici.

Politica salarială pentru companiile de stat

Operatorii economici care intră sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 vor trebui să respecte obiective clare de politică salarială pentru 2026. Cheltuielile de natură salarială vor fi determinate pe baza drepturilor aflate în plată la 30 noiembrie 2025, la care se vor adăuga doar efectele creșterii salariului minim pe economie.

Nu vor fi permise alte mecanisme de creștere salarială, cu excepția situațiilor justificate prin memorandum guvernamental pentru companiile profitabile, fără pierderi și plăți restante. Acestea pot majora cheltuielile salariale cu indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru 2026. Măsura vizează controlul strict al costurilor în sectorul public și semipublic într-un context economic dificil.

Finanțe publice locale și împrumuturi pentru PNRR

Pentru sprijinirea autorităților locale în implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), guvernul propune un mecanism special de împrumuturi în valoare totală de 500 de milioane de lei, la care se adaugă 200 de milioane de lei pentru cheltuielile legate de furnizarea agentului termic în sezonul rece 2025-2026.

Împrumuturile vor purta dobândă bazată pe indicele ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă în funcție de scadență: un punct procentual pentru scadențe până la trei ani, 1,5 puncte pentru trei-cinci ani și două puncte pentru cinci-zece ani. Termenul-limită de depunere a documentației este 30 iunie 2026 pentru proiectele PNRR și 31 martie 2026 pentru finanțarea agentului termic.

Distribuirea impozitului pe venit: Cotă majorată pentru primării

Până la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe 2026, din impozitul pe venit încasat lunar la nivel local, autoritățile județene vor primi 15%, primăriile vor primi 63%, iar 22% va merge într-un cont distinct al direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice. Pentru București, cota alocată sectoarelor se menține la 55% din cei 86% rămași după alocarea către Direcția Generală Regională, iar municipiul va primi 45%, din care 1,5% se repartizează județului Ilfov pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare.

Prorogări și alte măsuri

Pachetul fiscal mai include și amânarea până în 2027 a unor prevederi legate de finanțele publice locale, prelungirea până la 31 decembrie 2027 a taxelor speciale pentru sectorul energetic (prevăzute în OG nr. 5/2013 și OG nr. 6/2013), precum și continuarea Programului național "Masă Sănătoasă" cu o alocare de 1,53 miliarde de lei pentru 2026, cu o majorare a alocației zilnice per beneficiar de la 15 lei la 16,5 lei.

De asemenea, se propune reducerea cu 10% a cheltuielilor de funcționare a birourilor parlamentare față de noiembrie 2025, reducerea cu 10% a subvențiilor pentru partidele politice și pentru organizațiile minorităților naționale, și indexarea onorariilor avocaților din oficiu prin hotărâre de guvern.

Contextul economic și justificarea măsurilor

Pachetul de măsuri fiscale vine în contextul în care România se confruntă cu presiuni bugetare semnificative și cu obligația de a reduce deficitul bugetar pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene. Prin proiectul de ordonanță de urgență, guvernul își asumă derogări de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, recunoscând că nu pot fi respectate principiile privind valoarea limită pentru soldul structural și soldul bugetului general consolidat.

Ministerul Finanțelor justifică măsurile prin necesitatea asigurării durabilității fiscale și a unui cadru legal transparent pentru contribuabili, reducând în același timp povara administrativă și eliminând taxe considerate ineficiente sau dăunătoare mediului de afaceri.

Proiectul de ordonanță de urgență urmează să fie supus aprobării în Guvern și apoi să fie transmis Parlamentului pentru avizare. Implementarea treptată a măsurilor, cu termene diferențiate între 2026 și 2027, este menită să permită adaptarea contribuabililor și a autorităților la noul cadru fiscal.

Context adițional:
Salariul minim brut pe economie în România a evoluat constant în ultimii ani, ajungând la peste 4.000 de lei în 2025. Majorarea programată pentru iulie 2026, la 4.325 de lei, reprezintă o creștere de aproximativ 8% față de nivelul actual, în linie cu inflația și creșterea costului vieții. Reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de lei pentru această categorie de angajați a stârnit deja critici din partea sindicatelor, care consideră măsura ca fiind în contradicție cu scopul declarat de protejare a veniturilor mici.

Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA), introdus inițial ca măsură temporară de colectare rapidă a veniturilor fiscale, a devenit una dintre cele mai criticate taxe din sistemul fiscal românesc, în special de către companiile din retail, distribuție și alte sectoare cu marje reduse de profitabilitate. Eliminarea sa din 2027 este văzută ca o concesie importantă făcută mediului de afaceri, dar vine cu întârziere pentru multe companii care și-au ajustat deja modelele de business.

Notă: Acest articol se bazează pe documentul publicat de Ministerul Finanțelor și reflectă propunerile legislative aflate în dezbatere publică. Măsurile prezentate pot suferi modificări în procesul de aprobare parlamentară.