Pe ascuns, Guvernul Bolojan a mai făcut o favoare multinaționalelor: Ordonanță de urgență care permite scoaterea nelimitată a profiturilor din România

În timp ce românii obișnuiți resimt din ce în ce mai puternic efectele inflației, scumpirilor și austerității, Guvernul condus de Ilie Bolojan adoptă discret măsuri care facilitează companiilor multinaționale să-și diminueze profitul impozabil în România și să transfere sume nelimitate către entități afiliate din străinătate. O ordonanță de urgență aprobată vineri, 30 ianuarie 2026, în ședință de Guvern, abrogă o limită fiscală esențială din Codul Fiscal, permițând deduceri integrale (fără plafon) pentru cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală sau alte servicii plătite către firme afiliate non-rezidente. Rezultatul: profiturile realizate în România pot fi artificial reduse, iar impozitul pe profit plătit statului român scade semnificativ.

Ce prevede exact ordonanța de urgență

Actul normativ, propus de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și secretarul de stat Luca Niculescu, modifică Articolul 25¹ din Codul Fiscal prin abrogarea sa completă. Până acum, acest articol limita deductibilitatea cheltuielilor efectuate către persoane afiliate non-rezidente (din grupuri multinaționale) la doar 1% din valoarea totală a cheltuielilor deductibile ale firmei românești. Exemple tipice de astfel de cheltuieli:

• servicii de consultanță și management (fee-uri către holdinguri străine)

• redevențe pentru drepturi de proprietate intelectuală (brand, patente, know-how)

• servicii tehnice, de marketing sau administrative facturate de entități din grup

Prin eliminarea plafonului de 1%, companiile pot deduce acum oricât din aceste cheltuieli (10%, 20%, 30% sau chiar mai mult), atâta timp cât documentează tranzacția ca fiind la preț de piață. Practic, profitul contabil din România scade, iar banii „pleacă” către filialele străine sub formă de plăți deductibile – reducând baza de impozitare pe profit (16% în România).

Guvernul justifică măsura prin alinierea la cerințele OCDE în contextul aderării României la organizație (19 din 25 de avize formale obținute până acum). Textul oficial precizează:

„A fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția-cadru OCDE privind impozitarea. Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de România, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau: generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale – reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției-cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea.”

Guvernul promite că va reveni cu o prevedere legislativă agreată ulterior prin dialog cu OCDE, dar efectul imediat este eliminarea restricției.

Contrastul dur: populație sărăcită vs. multinaționale ajutate

Subliniem o discrepanță flagrantă: în timp ce cetățenii obișnuiți se confruntă cu scumpiri la energie, carburanți, alimente și sărbători mai sărace, statul român facilitează transferul de profituri către străinătate. Multinaționalele (din retail, energie, telecom, auto etc.) beneficiază de această relaxare fiscală, în timp ce românii suportă:

• creșterea TVA și a accizelor

• indexarea impozitelor locale

• taxa pe colete extracomunitare

• presiuni salariale și inflație ridicată

Situația este o „favorizare pe ascuns” a corporațiilor străine, în detrimentul bugetului național și al cetățenilor. Adoptarea ordonanței s-a făcut fără dezbatere publică, fără pachet legislativ amplu și prin asumarea răspunderii Guvernului – procedură care a permis adoptarea rapidă și discretă.

Implicații fiscale și economice

• Pierderi potențiale la buget: reducerea bazei impozabile pe profit (16%) înseamnă venituri mai mici la stat din impozitul pe profit al filialelor românești.

• Context OCDE: România este într-o etapă avansată de aderare; măsura elimină o barieră identificată de OCDE ca discriminatorie față de companiile străine.

• Critica principală: în loc să combată agresiv prețurile de transfer abuzive (prin ANAF și controale mai stricte), Guvernul alege să ridice plafonul – ceea ce poate încuraja și mai mult transferul de profituri.

Niciun răspuns oficial din partea premierului Bolojan sau a Ministerului Finanțelor nu a fost publicat până la momentul redactării acestui articol. Opoziția (în special PSD și USR) ar putea folosi subiectul pentru a acuza Executivul de favorizare a intereselor străine în detrimentul intereselor naționale.

În contextul anului 2026 – marcat de austeritate, reforme administrative și presiuni pentru reducerea deficitului – nu putem să nu ne întrebam, cine beneficiază cu adevărat de măsurile fiscale adoptate?