Nicușor Dan se apropie de desemnarea premierului. Eugen Tomac, Radu Burnete și Alexandru Nazare, printre numele discutate pentru formarea unui guvern tehnocrat

Președintele ia în calcul o formulă de guvernare cu miniștri tehnocrați susținuți de partidele fostei coaliții. Eugen Tomac este văzut, în acest moment, drept una dintre variantele cu cele mai mari șanse, însă susținerea parlamentară rămâne incertă.

Președintele Nicușor Dan se pregătește să facă pasul decisiv în criza politică de la București și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care România se află de trei săptămâni fără guvern cu puteri depline, după demiterea executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.

Numele aflate pe masa președintelui

În discuțiile de la vârful statului au intrat mai multe nume, printre care Eugen Tomac, Radu Burnete și Alexandru Nazare. Varianta preferată de președinte ar fi, în acest moment, un premier independent sau cu profil tehnocrat, capabil să propună un cabinet acceptabil pentru principalele partide parlamentare și să scoată criza politică din blocaj.

Eugen Tomac, actual consilier prezidențial onorific, președinte al PMP și europarlamentar, este considerat unul dintre numele cu cele mai mari șanse pentru desemnare. În acest scenariu, el ar urma să conducă un guvern format preponderent din specialiști sau miniștri cu profil tehnocrat, apropiați de principalele partide care ar putea susține executivul în Parlament.

Formula discutată presupune ca PSD, PNL, USR și UDMR să accepte un cabinet în care fiecare formațiune ar avea oameni compatibili politic, dar prezentați ca tehnocrați sau specialiști în domeniile-cheie. Miza ar fi construirea unui guvern care să nu pară controlat formal de un singur partid, dar care să poată strânge voturile necesare pentru învestitură.

Rezervele liberalilor și riscul unui guvern perceput ca fiind controlat de PSD

Această arhitectură este însă fragilă. În PNL există rezerve majore față de un guvern care ar putea fi perceput ca fiind controlat indirect de PSD, mai ales dacă social-democrații ar influența numirile în ministere-cheie. Liberalii nu vor să susțină o formulă în care responsabilitatea politică ar fi împărțită, dar controlul real al executivului ar aparține altcuiva.

În interiorul PNL este luat în calcul și scenariul în care o primă desemnare ar fi sortită eșecului, iar acest eșec ar crea presiune suplimentară asupra liberalilor pentru a reveni într-o coaliție de guvernare fără Ilie Bolojan. Această variantă este privită de unii liberali ca parte a unei strategii mai largi prin care PSD ar urmări refacerea unei majorități convenabile, dar fără ca Bolojan să mai aibă un rol central.

Profilurile tehnocrate luate în calcul

Radu Burnete, un alt nume aflat în discuție, nu are apartenență politică și este consilier prezidențial. Profilul său este mai degrabă tehnocrat, ceea ce îl face compatibil cu intenția președintelui de a evita, cel puțin în prima etapă, desemnarea unui lider politic clasic.

Alexandru Nazare, actual ministru interimar al Finanțelor, este de asemenea luat în calcul. Nazare este membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, însă s-a suspendat din această funcție pentru a evita un conflict cu poziția de ministru. În contextul actual, numele său contează inclusiv prin prisma portofoliului Finanțelor, unul dintre ministerele cele mai sensibile într-un guvern care ar trebui să gestioneze rapid constrângeri bugetare și obligații europene.

Calendarul posibil al desemnării

Președintele ar putea anunța candidatul pentru funcția de premier chiar în această săptămână, posibil încă de marți, 26 mai. Nu este exclus ca desemnarea să fie precedată doar de discuții informale cu liderii partidelor, fără o nouă rundă formală de consultări la Cotroceni, mai ales dacă Administrația Prezidențială consideră că pozițiile politice nu s-au modificat substanțial față de consultările anterioare.

Totuși, o nouă rundă de consultări rămâne pe masă. Președintele are nevoie nu doar de un nume care să poată fi anunțat, ci de un candidat capabil să construiască o listă de miniștri și un program de guvernare care să treacă prin Parlament. În lipsa unei majorități clare, desemnarea premierului devine mai puțin o formalitate constituțională și mai mult un test de negociere politică.

Scenariul unei prime desemnări eșuate

Un scenariu discutat în mediul politic este acela în care prima propunere de premier nu ar obține votul Parlamentului, iar a doua desemnare ar avea șanse mai mari de succes. O astfel de evoluție ar crește presiunea asupra partidelor, pentru că repetarea eșecului ar deschide, cel puțin teoretic, calea către alegeri anticipate.

Constituția nu permite însă dizolvarea automată a Parlamentului. Președintele poate dizolva legislativul doar dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și atunci, dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație, și presupune consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Această perspectivă este importantă politic pentru că anticipatele reprezintă un risc direct pentru parlamentarii aflați în funcție. O eventuală campanie electorală desfășurată pe fondul instabilității guvernamentale ar putea modifica raportul de forțe și ar putea pune sub semnul întrebării mandatele actuale ale unei părți dintre aleși.

Prima mare decizie politică a mandatului Nicușor Dan

Pentru Nicușor Dan, desemnarea premierului este prima decizie politică majoră cu impact direct asupra raportului dintre Palatul Cotroceni, partide și Parlament. Alegerea unui premier tehnocrat sau independent ar transmite intenția de a evita reinstalarea imediată a unui cabinet politic clasic, dar ar muta presiunea pe partide: fie acceptă o formulă de compromis, fie își asumă continuarea crizei.

În acest moment, cheia nu este doar numele premierului desemnat, ci structura reală a guvernului care ar urma să fie propus. Dacă viitorul cabinet va fi perceput ca o formulă echilibrată, cu miniștri acceptabili pentru mai multe partide, are șanse să treacă. Dacă însă va fi văzut ca un guvern controlat indirect de PSD sau ca o construcție menită să fractureze PNL, negocierile se pot bloca rapid.

O săptămână decisivă pentru formarea noului guvern

România intră astfel într-o săptămână decisivă pentru formarea noului executiv. După trei săptămâni de interimat și negocieri tensionate, președintele trebuie să aleagă între o desemnare rapidă, cu risc parlamentar ridicat, și prelungirea discuțiilor pentru a obține o majoritate mai solidă. În ambele variante, următorul premier va porni cu o marjă politică îngustă și cu o misiune dificilă: să formeze un guvern într-un Parlament profund fragmentat.