Nicușor Dan se apropie de o nouă desemnare de premier. Alexandru Nazare revine în calcule, dar majoritatea rămâne incertă

Președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru după patru luni de interimat la Palatul Victoria. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, se află printre numele vehiculate, însă informațiile din interiorul partidelor sunt contradictorii, iar niciun candidat nu are, deocamdată, o majoritate parlamentară certă.

Presiunea asupra președintelui Nicușor Dan pentru a pune capăt crizei guvernamentale crește, la exact patru luni de la adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ilie Bolojan.

Șeful statului era așteptat să organizeze în această săptămână o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, însă întâlnirile oficiale nu au mai avut loc. În schimb, au continuat discuțiile informale cu reprezentanții formațiunilor politice, potrivit informațiilor publicate de mai multe televiziuni de știri. Până sâmbătă, 5 septembrie, nu fusese anunțat oficial nici candidatul pentru funcția de prim-ministru, nici calendarul unei noi runde de consultări.

Nicușor Dan a indicat însă public că o decizie este apropiată. Întrebat joi când va desemna premierul, președintele a răspuns: „În zilele următoare”, adăugând că „e momentul să tranșăm problema”. El a explicat că procesul nu a fost forțat în timpul vacanței parlamentare, întrucât învestirea unui Guvern necesită prezența și votul parlamentarilor.

Potrivit surselor politice citate de Euronews România, desemnarea ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare, inclusiv luni, 7 septembrie. Alte surse politice citate vineri seară de Știrile ProTV indicau, de asemenea, că nominalizarea nu ar urma să fie făcută în weekend, ci săptămâna viitoare.

Alexandru Nazare, din nou printre variante. Informațiile sunt însă contradictorii

Unul dintre numele care reapar în discuțiile de la Cotroceni este cel al lui Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor.

Potrivit surselor Euronews, Nicușor Dan ar lua în calcul desemnarea lui Nazare pentru funcția de premier. Experiența acestuia în gestionarea finanțelor publice și faptul că este deja familiarizat cu situația fiscal-bugetară a României sunt văzute drept argumente în favoarea unei asemenea variante, într-un moment în care viitorul Executiv va avea de gestionat deficitul bugetar, finanțarea statului și relația cu instituțiile europene și agențiile de rating.

Nazare, în vârstă de 46 de ani, a mai fost ministru al Finanțelor în Guvernul Florin Cîțu, între decembrie 2020 și iulie 2021, și ministru al Transporturilor în Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, în 2012. A ocupat anterior funcții de secretar de stat la Finanțe și Transporturi, a lucrat în instituțiile europene și a fost parlamentar.

Numele său nu reprezintă însă, în acest moment, o candidatură confirmată.

Digi24 relata vineri seară că Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, alături de posibilitatea desemnării unui premier independent, cu experiență economică și capacitatea de a obține sprijin parlamentar. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, afirma tot atunci că liberalii au „o părere bună” despre Nazare, dar că un eventual vot pentru Guvern ar depinde și de componența Cabinetului și de programul de guvernare.

În schimb, Știrile ProTV relata vineri seară, citând surse din PSD, că varianta Nazare „ar fi picat”, iar în discuție ar fi rămas Sorin Grindeanu și un candidat independent al cărui nume nu a fost făcut public.

În absența unui anunț al Administrației Prezidențiale, aceste informații trebuie tratate ca scenarii de negociere, nu ca o decizie a președintelui.

Problema reală nu este numele premierului, ci cele 233 de voturi

Oricine va fi desemnat de Nicușor Dan va avea de rezolvat aceeași problemă care a blocat până acum formarea unui nou Executiv: construirea unei majorități.

Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi, iar pozițiile asumate public de principalele partide fac dificilă atingerea acestui prag.

PSD a stabilit la Consiliul Politic Național din 31 august că susține fie un guvern minoritar social-democrat, fie un guvern politic construit în jurul PSD și că nu va vota o formulă de guvernare din care partidul nu face parte. Prima opțiune a social-democraților pentru funcția de premier rămâne Sorin Grindeanu, deși liderii PSD au lăsat deschisă posibilitatea unui alt prim-ministru dacă Guvernul este construit în jurul partidului.

Poziția PNL este mai complicată. La începutul săptămânii, liderii partidului spuneau că nu vor susține un guvern în care intră PSD și îl indicau pe Siegfried Mureșan drept candidat comun al PNL, USR și UDMR. Vineri, Daniel Fenechiu a adoptat o formulare mai flexibilă: PNL ar putea analiza susținerea unui Executiv în funcție de premier, echipa de miniștri și programul de guvernare, decizia finală urmând să aparțină conducerii partidului.

USR își menține opoziția față de participarea PSD la viitorul Cabinet și continuă să susțină varianta Siegfried Mureșan.

UDMR, în schimb, și-a nuanțat poziția. Deși a susținut inițial candidatura lui Mureșan alături de PNL și USR, liderii Uniunii au transmis că vor evalua orice nouă desemnare în funcție de persoana premierului și de majoritatea care se poate forma. Tánczos Barna a mers mai departe și a afirmat că UDMR este dispusă să analizeze aproape orice formulă de guvernare, cu o excepție: nu va face parte dintr-o majoritate alături de AUR.

AUR, la rândul său, a transmis că nu va vota instalarea unui Guvern din care partidul nu face parte.

Rezultatul este un Parlament în care există mai multe combinații teoretice, dar în care niciuna dintre formulele discutate public nu are deocamdată garanția celor 233 de voturi.

Patru luni de interimat și două încercări eșuate

Actualul blocaj a început la 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru și patru împotrivă.

De atunci, România este condusă de Guvernul Bolojan în regim interimar.

Prima încercare de formare a unui nou Executiv a venit la 4 iunie, când Nicușor Dan l-a desemnat premier pe europarlamentarul Eugen Tomac. Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reușit să identifice o majoritate parlamentară care să susțină Guvernul.

Pe 14 iunie, președintele l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a ajuns în Parlament pe 22 iunie, dar a primit numai 189 de voturi pentru, față de minimum 233 necesare, și 23 de voturi împotrivă.

Au urmat alte runde de consultări și negocieri, fără o soluție.

Prelungirea interimatului are și consecințe instituționale. Potrivit Legii nr. 90/2001, după încetarea mandatului, Guvernul poate îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice și nu poate promova politici noi; în principiu, nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, cu anumite excepții prevăzute expres de lege.

Ce urmează după desemnarea premierului

Nominalizarea de către președinte nu înseamnă automat formarea unui nou Guvern.

Potrivit articolului 103 din Constituție, după desemnare, candidatul pentru funcția de prim-ministru are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și asupra întregii echipe ministeriale. Camera Deputaților și Senatul votează în ședință comună, iar Guvernul este învestit numai dacă obține votul majorității deputaților și senatorilor.

Astfel, următoarea decizie a lui Nicușor Dan va deschide o nouă etapă a negocierilor, nu o va încheia. După patru luni de interimat și două desemnări care nu au produs un Guvern cu puteri depline, criteriul decisiv pentru viitorul premier nu va fi doar acceptabilitatea politică a numelui, ci capacitatea sa de a transforma negocierile dintre partide în cele 233 de voturi necesare în Parlament.