Nicușor Dan evită desemnarea unui nou premier și lasă deschis scenariul ca Guvernul Bolojan să rămână până în toamnă

Președintele spune că nu vrea un exercițiu de „hai să ne jucăm de-a primul-ministru”, în timp ce discuțiile pentru formarea unui nou Executiv ar putea dura „zile” sau chiar „săptămâni”. Declarațiile vin pe fondul unei crize politice prelungite și al unor promisiuni publice rămase fără un răspuns clar, inclusiv raportul preliminar anunțat după incidentul dronei ucrainene de la Constanța.

Președintele Nicușor Dan a lăsat să se înțeleagă, marți, că actualul Guvern condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă, în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou Executiv nu au produs încă o soluție politică viabilă.

Șeful statului a declarat că își dorește un Guvern cu puteri depline, dar a evitat să avanseze un calendar ferm pentru desemnarea unui nou premier. Potrivit acestuia, partidele trebuie să continue discuțiile în zilele următoare și, dacă va fi nevoie, chiar în săptămânile următoare, pentru a ajunge la o formulă care să poată obține o majoritate parlamentară.

„Eu îmi doresc să avem un nou Guvern cu puteri depline. Când se va întâmpla asta, nu știm. Doresc să fie cât mai curând și insist ca partidele să se vadă cât mai des în zilele și, dacă e nevoie, în săptămânile următoare, pentru a găsi soluția de compromis cu o majoritate”, a spus Nicușor Dan.

Declarația președintelui indică faptul că perioada de interimat politic s-ar putea prelungi, inclusiv peste vară, în lipsa unui acord între partidele care ar trebui să susțină viitorul Cabinet. În acest context, Guvernul Bolojan continuă să funcționeze cu limitele constituționale ale unui Executiv interimar, dar Nicușor Dan a insistat că statul român nu este blocat.

Președintele a susținut că instituțiile funcționează și că, în situații urgente, Parlamentul poate fi convocat în sesiune extraordinară pentru adoptarea unor măsuri necesare. El a invocat existența unui acord politic pe marile teme economice și instituționale, inclusiv bugetul, deficitul, PNRR, SAFE și aderarea la OCDE.

„Statul român funcționează, în orice situație excepțională Parlamentul se poate reuni pentru a complini aceste lipsuri și, foarte important, există acord politic pe respectarea bugetului, pe deficit, pe PNRR, pe SAFE, pe OCDE”, a afirmat șeful statului.

Una dintre urgențele invocate de președinte este PNRR, în condițiile în care România mai are la dispoziție aproximativ două luni pentru decizii importante legate de calendar, proiecte legislative și eventuale măsuri care ar putea necesita o sesiune extraordinară a Parlamentului.

„Dacă vorbim de PNRR, care e principala urgență – mai sunt două luni, partidele așteaptă de la Guvern care să fie calendarul și, în funcție de asta, să fie o sesiune extraordinară a Parlamentului, să fie discuții pe proiectele de legi. Aici suntem”, a mai spus Nicușor Dan.

Întrebat de ce nu alege între variantele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, respectiv Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, președintele a refuzat să facă o desemnare simbolică. Nicușor Dan a spus că, spre deosebire de situațiile anterioare, când exista o așteptare rezonabilă ca un Guvern propus să treacă de votul Parlamentului, în acest moment este convins că niciuna dintre variante nu ar obține susținerea necesară.

„Spre deosebire de situațiile anterioare, când era o așteptare rezonabilă că Guvernul va trece, acum este o certitudine că nu va trece. Și nu vreau să facem un exercițiu de «hai să ne jucăm de-a primul-ministru» și de desemnare a Guvernului”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a admis și existența unei responsabilități comune pentru actuala criză politică. Întrebat dacă își asumă o parte din eșecul menținerii majorității care a susținut Guvernul în ultimul an, Nicușor Dan a răspuns că „toată lumea a greșit”.

„Evident, toată lumea a greșit. Noi am plecat acum un an cu soluția acestui Guvern de patru partide, plus minorități, și, într-un an de zile, fiecare dintre noi putea să facă mai mult, astfel încât această coaliție să reziste”, a spus șeful statului.

Declarațiile vin într-un moment în care presiunea asupra Administrației Prezidențiale crește nu doar pe tema formării Guvernului, ci și în legătură cu modul în care sunt comunicate public dosare sensibile de securitate.

Un exemplu este incidentul dronei ucrainene de la Constanța. Pe 6 iunie, după ședința convocată la Constanța pe tema dronelor marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, Nicușor Dan a transmis că autoritățile vor avea, în 7–10 zile, un răspuns privind modul în care dronele au ajuns în zona portului.

La acel moment, președintele a spus că dronele erau ucrainene, că acestea făceau parte dintr-un set de patru drone care au pierdut controlul și că responsabilitatea politică generală aparține Rusiei, ca stat agresor în războiul împotriva Ucrainei. Șeful statului a mai afirmat că autoritățile române au reacționat rapid și că este „relativ mulțumit” de intervenția instituțiilor.

Termenul de 7–10 zile anunțat atunci a expirat însă în jurul datei de 16 iunie. Până la declarațiile de marți, 30 iunie, nu a fost prezentat public un raport preliminar clar, așa cum fusese sugerat după incidentul de la Constanța. Absența unei comunicări explicite pe acest subiect alimentează întrebări privind transparența instituțională, mai ales într-un context în care România se află la granița unui război și gestionează simultan o criză politică internă.

Astfel, poziția președintelui privind formarea noului Guvern se înscrie într-un tipar mai larg de comunicare prudentă, dar și de termene politice sau instituționale lăsate deschise. Nicușor Dan transmite că statul funcționează, că există acord pe marile teme și că desemnarea unui premier fără șanse reale în Parlament ar fi inutilă. În același timp, lipsa unui calendar ferm pentru noul Executiv și neclaritățile privind raportul promis după incidentul dronei ridică problema responsabilității publice într-o perioadă în care deciziile întârziate pot avea costuri politice, economice și de securitate.