Inflația de 9,8% lovește dur în IMM-urile românești: Competitivitatea, în declin pe fondul costurilor majorate și al vânzărilor în scădere

Întreprinderile mici și mijlocii din România se confruntă cu o criză de competitivitate din cauza unei inflații de aproape cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene, avertizează IMM România, cerând măsuri urgente de susținere similare celor implementate în alte state membre.

Indicele prețurilor de consum a urcat în octombrie 2025 la 9,8% comparativ cu perioada similară din 2024, iar această inflație ridicată afectează întreprinderile mici și mijlocii în mod special prin creșterea costurilor de producție și diminuarea vânzărilor, având ca efect direct scăderea competitivității, atrag atenția reprezentanții IMM România într-un comunicat transmis miercuri, 12 noiembrie 2025.

Decalaj îngrijorător față de Uniunea Europeană

„În condițiile unei rate a inflației de 2,2% la nivelul Uniunii Europene și de aproape 10% în România, întreprinderile românești devin necompetitive pe piața unică. Este necesar să luăm în considerare și măsurile din statele UE, care, în perioade dificile, au implementat programe de susținere a IMM-urilor pentru stimularea investițiilor și reducerea poverii fiscale", a declarat președintele IMM România, Florin Jianu.

Acest decalaj masiv – inflația din România fiind de peste patru ori mai mare decât media europeană – plasează companiile românești într-o poziție de dezavantaj competitiv semnificativ pe piața unică europeană, unde trebuie să concureze cu firme din țări unde presiunile inflaționiste sunt mult mai reduse.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) publicate miercuri, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații la nivel european, arată pentru România o inflație de 8,4% în octombrie 2025 – cea mai ridicată din Uniunea Europeană, la distanță mare de următoarea țară clasată, Estonia, care înregistrează o inflație de doar aproximativ 4%.

Scumpiri spectaculoase la energie și servicii esențiale

Analiza datelor arată o inflație de 9,8% în luna octombrie 2025 față de octombrie 2024, afectând IMM-urile prin creșterea dramatică a costurilor de producție. Indicele prețurilor de consum în octombrie 2025 față de octombrie 2024 a înregistrat creșteri masive, în principal la:

Mărfuri nealimentare (creștere generală de 10,96%):

• Energie electrică: +72,3% – cea mai spectaculoasă creștere, după eliminarea în august 2025 a schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei

• Energie termică: +17,7%

• Reparații auto, electronice și lucrări foto: +16,57%

• Alte servicii cu caracter industrial: +16,91%

• Cărți, ziare, reviste: +10,11%

• Detergenți: +8,9%

• Tutun și țigări: +6,68%

• Medicamente: +5,45%

Servicii (creștere generală de 10,52%):

• Transport interurban CFR: +18,59%

• Servicii de igienă și cosmetică: +18,54%

• Transport rutier: +10,05%

• Restaurante, cafenele, cantine: +12,6%

• Servicii poștale: +12,5%

• Asistență medicală: +13,53%

• Transport urban: +12,41%

• Cazare în unități hoteliere: +9,5%

• Chirii: +8,86%

• Reparații încălțăminte și îmbrăcăminte: +14,76%

Mărfuri alimentare (creștere generală de 7,57%):

• Fructe proaspete: +22,74%

• Cafea: +19,25%

• Fructe și conserve din fructe: +14,96%

• Zahăr, produse zaharoase și miere de albine: +13,27%

• Lapte de vacă: +11,46%

Cu toate acestea, au fost înregistrate și câteva scăderi de preț, în special la cartofi (-9,32%), legume și conserve de legume (-3,02%) și fasole boabe (-0,65%).

Cauzele principale ale inflației ridicate

IMM România identifică trei cauze majore care au generat creșterea inflației și care afectează direct mediul de afaceri:

Majorarea TVA, începând cu august 2025, care a condus la scăderea puterii de cumpărare a firmelor, reducerea investițiilor și diminuarea consumului. Această măsură din Pachetul I de reforme fiscale a avut un efect imediat și devastator asupra economiei reale.

Creșterea accizei la combustibil și a prețurilor la energia electrică, ce a contribuit la menținerea inflației aproape de 10% și a determinat creșterea în lanț a costurilor produselor și serviciilor oferite pe piață. Scumpirea cu 72,3% a energiei electrice reprezintă un șoc pentru toate sectoarele economiei.

Nereformarea administrației publice, care generează o creștere nesustenabilă a cheltuielilor bugetare. Cheltuielile la 9 luni au fost de 569,43 miliarde lei, crescând în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce veniturile încasate au fost de 466,95 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de doar 12,3% față de anul anterior. Rezultatul este un deficit de 102,47 miliarde lei care presează economia și alimentează inflația.

Impact direct asupra competitivității IMM-urilor

Economistul Adrian Negrescu a declarat că datele statistice vin „să confirme că creșterea spectaculoasă a prețului energiei (72,3%) dinamitează economia".

„Este ca un cancer care se răspândește tot mai mult și care afectează tot ce se produce în țara asta, de la alimente, la produse nealimentare și servicii. Inflația record din România, cea mai mare din UE, are drept principală cauză liberalizarea haotică a pieței de energie", a explicat acesta.

Pentru IMM-uri, această situație înseamnă:

• Costuri de producție în creștere rapidă, care nu pot fi transferate integral către consumatori fără pierderea competitivității

• Scăderea marjelor de profit, pe fondul imposibilității de a majora prețurile în aceeași măsură cu creșterea costurilor

• Diminuarea investițiilor, din cauza incertitudinii economice și a resurselor financiare limitate

• Pierderea competitivității pe piața unică europeană, unde firmele românești trebuie să concureze cu companii din țări cu inflație de 2-3%

• Dificultăți în planificarea pe termen mediu și lung, din cauza volatilității costurilor

Soluțiile propuse de IMM România

În Carta Albă a IMM-urilor din România, 2025, organizația a evidențiat principalele măsuri necesare pentru susținerea sectorului IMM în contextul actual caracterizat de creșterea fiscalității, perturbări în lanțurile de aprovizionare, creșteri de prețuri la energie și materii prime, precum și tranziția verde și digitală:

Dezvoltarea unui mediu economic stabil – aplicarea de măsuri de politică care să atenueze inflația și revizuirea cadrului de guvernanță economică, vizând planurile fiscale-structurale naționale pe termen mediu, care combină reformele fiscale și politicile investiționale.

Încurajarea stimulentelor fiscale pentru tranziția verde – tranziția la o economie verde trebuie să se bazeze pe stimulente și susținerea IMM-urilor, nu pe sancționarea acestora. Companiile mici nu pot face față simultan presiunilor inflaționiste și obligațiilor legate de tranziția verde fără sprijin guvernamental.

Finanțare pentru investiții și dubla tranziție – digitală și verde. IMM-urile au nevoie de acces la capital ieftin pentru a putea investi în modernizare fără a-și compromite lichiditatea.

Debirocratizare și simplificare – implementarea principiului „one in, one out": o nouă reglementare intră în vigoare doar atunci când o alta a fost scoasă, în paralel cu eliminarea procedurilor birocratice inutile și unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe.

Perspectivele pentru 2026

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2025, estimând o inflație de 8,8%, cu șanse să depășească pragul de 9%. Pentru sfârșitul anului 2026, instituția anticipează o scădere mai lentă decât spera anterior, spre 3%.

Cu toate acestea, economiștii avertizează că, fără măsuri concrete de reducere a costurilor energiei și fără renunțarea la noi majorări de taxe, presiunile inflaționiste vor continua să afecteze IMM-urile românești, compromitându-le competitivitatea pe termen lung.

Adrian Negrescu estimează că, dacă piața gazelor va fi liberalizată responsabil și nu vor fi introduse noi taxe, inflația ar putea coborî în 2026 spre 6-7% în primăvară, cu tendință descrescătoare ulterior. „Soluția pentru a reduce semnificativ inflația este ca Guvernul să intervină la companiile producătoare de energie și să impună soluții pentru ieftinirea curentului electric, marea problemă din momentul de față", consideră specialistul.

Urgența acțiunii

Cu o inflație de aproape cinci ori mai mare decât media UE și cu creșteri spectaculoase la componentele esențiale ale costurilor de producție – energie, transport, servicii – IMM-urile românești se află într-o situație critică. Fără măsuri rapide și eficiente de susținere, riscul este ca aceste întreprinderi, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, să devină necompetitive nu doar pe piața europeană, ci chiar și pe piața internă, unde vor fi înlocuite de produse importate din țări cu costuri mai reduse.

Apelul IMM România către autoritățile guvernamentale este clar: România are nevoie urgent de un plan coerent de reducere a inflației, centrat pe scăderea costurilor energiei, stabilitate fiscală și susținere activă a sectorului privat, similar cu măsurile implementate în alte state membre UE în perioade de criză economică.