Imperiul imobiliar al familiei Băluță: vile supraetajate, apartamente la Negoiță și tranzacții suspicioase în ziua inițierii unui PUD controversat

O investigație Snoop și Public Record dezvăluie modul în care primarul Sectorului 4, candidat PSD la Primăria Capitalei, și familia sa au construit în 13 ani un patrimoniu imobiliar de peste 1,5 milioane de euro, prin tranzacții care ridică semne de întrebare despre conflicte de interese și favorizare

La suprafață, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și candidat PSD la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025, prezintă imaginea unui tehnocrat format în medicina stomatologică, crescut într-o familie modestă de intelectuali din Berceni. Pe site-ul său de campanie, el își descrie părinții ca „doi oameni simpli" – mama, profesoară de istorie, și tatăl, economist – „care au crezut mereu în educație și în ideea că fiecare generație trebuie să lase ceva mai bun în urmă".

Realitatea patrimonială a familiei Băluță, documentată într-o investigație realizată de Snoop împreună cu Public Record, arată însă o cu totul altă imagine: un complex de trei vile în Sectorul 4, construit și extins progresiv de-a lungul a două decenii, părinți pensionari care cumpără opt apartamente dintr-o dată într-un bloc controversat deținut de familia primarului PSD de la Sectorul 3, Robert Negoiță, și o serie de tranzacții imobiliare care se întâmplă în aceeași zi în care primarul inițiază aprobarea unui plan urbanistic pentru firma vânzătoare.

Valoarea totală estimată a proprietăților familiei Băluță depășește 1,5 milioane de euro – o sumă impresionantă pentru o familie care pornea, după cum declara tatăl în 2010, de la „pensia ca unică sursă de venit".

Complexul de vile din Berceni: de la o casă modestă la trei proprietăți gard în gard

În cartierul Berceni, ascuns printre blocurile din sudul Capitalei, familia Băluță și-a construit propriul ansamblu rezidențial format din trei vile aflate una lângă alta, pe străzi paralele. Prima vilă – pe care o vom numi V1 – a fost cumpărată în 1998 de părinții lui Daniel Băluță, Marin și Florica, și a fost donată ulterior fiului lor mai mic, Sergiu Băluță, părinții păstrând dreptul de uzufruct viager. Casa, care avea inițial un singur etaj, a fost supraînălțată în 2013, ajungând la 471 de metri pătrați desfășurați pe demisol, parter și două etaje. Evaluarea din momentul donației: circa 350.000 de euro.

A doua vilă, V2, a fost cumpărată de părinții lui Băluță în 2001, pentru 375 milioane de lei vechi, de la proprietarii anteriori. Clădirea, care avea inițial doar două camere, a fost extinsă și modernizată, ajungând să aibă un etaj și mansardă pe 222 de metri pătrați desfășurați, plus o construcție secundară prezentată drept „seră+bazin" de 55 de metri pătrați. Această proprietate a fost donată fiicei primarului Sectorului 4, Alexandra Andreea Băluță, și evaluată la aproximativ 200.000 de euro.

Cea de-a treia vilă – V3 – este cea mai recentă și casa în care locuiește în prezent primarul Daniel Băluță. Edilul însuși confirmă acest lucru într-un videoclip electoral din actuala campanie, în care spune: „Azi este duminică, am invitat-o pe mama, l-am invitat pe fratele meu... la noi." Imaginile din clip îl arată pe Băluță în fața unei case moderne de 125 de metri pătrați, construcție finalizată în ultimul an pe un teren cumpărat de fratele său, Sergiu Băluță.

Tranzacția suspicioasă din 19 august 2024: vila, terenul și PUD-ul aprobat în aceeași zi

Este aici unde povestea devine cu adevărat problematică din perspectiva eticii în administrația publică. Terenul pe care este ridicată vila V3 a fost vândut succesiv, de două ori, în anul 2024. Firma Cria General Construct SRL a intrat în proprietatea terenului pe 24 aprilie 2024, l-a vândut către asociatul său unic, Elvis Lucian Coneac, la 6 august, iar acesta, la rândul său, l-a vândut către Sergiu Băluță, fratele primarului, pe 19 august 2024, pentru aproximativ 191.000 de euro.

Tot pe 19 august 2024 – exact în aceeași zi în care fratele său cumpăra terenul de la asociatul firmei Cria – primarul Daniel Băluță a inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru un bloc de șase etaje ridicat de firma Cria General Construct SRL în Sectorul 4, pe Bulevardul Tineretului.

Proiectul a fost extrem de controversat. După cum relata HotNews în 2024, „mai mulți cetățeni și asociații de proprietari, din vecinătate, au transmis observații și contestații Primăriei în legătură cu acest PUD". Nemulțumirile vecinilor vizau „o aglomerație de nedescris pentru toți locuitorii" – blocul urma să fie ridicat printre alte blocuri din cartierul Tineretului, în stilul criticat drept „blocuri între blocuri".

În ședința Consiliului Local Sector 4 din 27 august 2024, consilierul USR Marian Onicel a declarat că „locuitorii din zonă sunt foarte supărați" și că „au încercat să intre, să pună întrebări, și li s-a răspuns în bătaie de joc". Administratorul public Andrei-George Trocan – indicat de primarul Băluță drept posibilul său înlocuitor în cazul în care va fi ales primar general – i-a răspuns consilierului USR, deturnând discuția: „Am înțeles! Nu pot să nu remarc că ați votat împotriva la toate proiectele de hotărâre privind, de exemplu, modernizările în școli, astfel încât e clară agenda dumneavoastră în privința dezvoltării în general."

Proiectul inițiat de Băluță a trecut cu 19 voturi pentru și 5 împotrivă. Firma Cria General Construct a putut astfel să își continue planurile de construcție.

Firma Cria: contracte cu Primăria Sector 4 și legături cu aparatul administrativ

Firma Cria General Construct nu este o entitate oarecare în peisajul Sectorului 4. Între 2019 și 2021, compania a avut 13 contracte cu Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ și Sportului (DGUAIS) din subordinea Primăriei Sector 4, toate prin procedura de atribuire directă, în valoare totală de un milion de lei. Lucrările sunt diverse: de la aranjamente florale la montare aere condiționate, curățenie sau jaluzele.

În total, contractele Cria General Construct cu Primăria Sector 4 și instituțiile subordonate totalizează aproape 2 milioane de lei – circa 400.000 de euro.

Mai mult, firma își are sediul la câteva case distanță de vila V3, cea nouă, în care locuiește primarul Băluță.

Iar în decembrie 2024 – la doar patru luni de la votarea PUD-ului – firma Cria General Construct ajunge pe numele lui Dumitru Petrea, în vârstă de 42 de ani. Dumitru Petrea este fratele lui Paul Petrea, șef de serviciu în Primăria Sector 4.

Traseul celor doi frați este semnificativ: în decembrie 2017, Paul Petrea devenea administrator al unei firme chiar în locul Anei Maria Mocăniță, actuală directoare la DGUAIS – instituția care a dat cele 13 contracte către Cria General Construct. După perioada petrecută în aceeași firmă, atât Mocăniță, cât și Paul Petrea ajung în aparatul Primăriei și vor avea poziții de conducere la DGUAIS.

Societatea Cria General Construct nu a răspuns întrebărilor formulate de jurnaliștii Snoop și Public Record.

Părinții pensionari cumpără opt apartamente la Negoiță: 460.000 de euro dintr-o dată

Dacă tranzacțiile imobiliare ale fratelui ridică semne de întrebare, achizițiile părinților primarului sunt și mai spectaculoase. Pe 21 decembrie 2023, Marin Băluță, în vârstă de 76 de ani, și soția sa Florica, 74 de ani, amândoi pensionari, au cumpărat simultan opt apartamente în RIN Grand Residence – fostul hotel RIN Grand de lângă Parcul Văcărești, transformat în bloc de locuințe.

Clădirea este deținută de RIN Grand Estate SRL, firmă controlată de trei membri ai familiei Negoiță: Ionuț Negoiță, fratele primarului PSD de la Sectorul 3, Robert Negoiță, și părinții acestora, Ilie și Lidia Negoiță.

Toate cele opt apartamente i-au costat pe cei doi pensionari aproximativ 460.000 de euro. Printre apartamente se numără și un penthouse de 182,2 metri pătrați la ultimul etaj, pentru care s-au plătit aproape 100.000 de euro. Celelalte șapte apartamente au avut prețuri între 43.000 și 60.000 de euro, deși unele dintre acestea aveau aceeași suprafață dar prețuri diferite – un aspect care ridică întrebări despre modul de stabilire a valorii tranzacțiilor.

Pentru comparație, în aceeași zi, pe 21 decembrie 2023, o garsonieră de 29 de metri pătrați a fost vândută cu 30.000 de euro unui apropiat al lui Negoiță – adică aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, comparativ cu o medie de 670 de euro pe metru pătrat în cazul apartamentelor vândute familiei Băluță.

La doar opt luni după tranzacție, în august 2024, agentul imobiliar Șerban Trîmbițașu propunea spre vânzare zece garsoniere în același fost hotel, la prețul de 620.000 de euro pentru cele 10 bucăți – adică o medie de 62.000 de euro per unitate, mai mult decât șapte din cele opt apartamente cumpărate de soții Băluță.

Pe lângă apartamente, părinții lui Băluță au mai cumpărat două locuri de parcare alăturate – unul cu 3.000 de euro, altul cu 10.000 de euro – și patru boxe cu puțin peste 6.000 de euro.

Fostul hotel RIN: un trecut întunecat

Clădirea în care familia Băluță a investit aproape jumătate de milion de euro nu este o proprietate oarecare. Ridicat în 2007 ca „cel mai mare hotel din România", RIN Grand Hotel a fost în atenția procurorilor de două ori.

În 2010, într-un dosar de trafic de persoane cu 80 de victime, inclusiv minore, hotelul a fost identificat ca locație în care o rețea de proxeneți plasa femei pentru servicii sexuale către clienți VIP, printre care se numărau politicieni și afaceriști cunoscuți. Traficanții au fost condamnați, dar clienții nu au fost trimiși în judecată. O femeie, martor în dosar, a fost ulterior angajată la Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță.

În 2016, anchetatorii au făcut percheziții la locație într-un dosar de evaziune fiscală cu companii offshore, având un prejudiciu estimat la 5 milioane de euro. Cazul a ajuns în instanță în 2019 și încă se judecă. Primăria Sectorului 4 are de recuperat aproape 500.000 de euro de la firme deținute de familia Negoiță – impozite neplătite pentru hotel și penalități de întârziere. ANAF are de recuperat alte 10 milioane de euro.

În 2021, investigația Pandora Papers a dezvăluit că Robert Negoiță apare în documentele unei case de avocatură din Cipru ca beneficiar nedeclarat și acționar ascuns în două firme din Insulele Virgine Britanice care au controlat afaceri cu fonduri publice în România, inclusiv managementul hotelurilor RIN din București. Conform unei anchete penale aflate în derulare, 96,6 milioane de euro au ajuns, prin subcontractări sau achiziții, de la Primăria Sectorului 3 în firme românești conectate la structura offshore pentru care sunt investigați frații Negoiță.

Mai recent, în 2025, fostul campion olimpic Cristian Gațu, care s-a mutat în RIN Grand Residence, a declarat public că se află „în mijlocul unui nod de prostituție, trafic de persoane și droguri", descriind un „haos generalizat" în bloc. Alți proprietari au confirmat că „în blocurile de la RIN nu domnește legea, ci forța, afacerile negre".

Marin Băluță: de la "pensia ca unică sursă de venit" la sute de mii de euro în imobiliare

Contrastul între discursul public și realitatea patrimonială devine și mai pregnant atunci când privim declarațiile anterioare ale familiei. În 2010, într-un dosar în instanță, Marin Băluță declara că „este o persoană suferindă, iar pensia este unica sursă de venit a familiei".

După ceva mai mult de un deceniu și două mandate de primar ale fiului, Băluță senior și soția cumpără, dintr-o dată, opt apartamente de peste 460.000 de euro. Între 2015 și 2017, Marin și Florica Băluță au mai cumpărat două apartamente în blocuri noi din Sectorul 4, în apropierea Parcului Tineretului, pe străzile Mărțișor și Pajiștei – în perioada în care fiul era viceprimar, apoi primar. Primul apartament a fost achiziționat pentru 67.000 de euro și vândut cu 110.000 de euro. Al doilea a fost cumpărat pentru 59.500 de euro și vândut pentru 115.000 de euro în 2021. Profitul celor două tranzacții se ridică la sub 100.000 de euro.

Un patrimoniu total de peste 1,5 milioane de euro

Fără cele două apartamente deja vândute, proprietățile familiei Băluță pot fi evaluate la peste 1,5 milioane de euro:

• 480.000 de euro pentru cele opt apartamente din RIN, plus boxele și locurile de parcare

• 393.000 de euro pentru terenurile aferente vilei V3

• 550.000 de euro pentru evaluarea vilelor V1 și V2 din momentul donației către fratele și fiica lui Băluță

• 75.000 de euro pentru cabinetul stomatologic din apropierea Spitalului Marie Curie

Pe lângă aceste sume nu sunt incluse investițiile realizate la vila V3, ceea ce ar duce totalul la peste 1,5 milioane de euro.

Candidatul pentru Primăria Capitalei: între discursul modest și realitatea patrimonială

Daniel Băluță, care candidează la alegerile din 7 decembrie 2025 pentru funcția de primar general al Bucureștiului, conduce în sondajele de opinie cu între 24% și 27% din intențiile de vot, potrivit măsurătorilor CURS și Avangarde din noiembrie 2025.

Edilul își bazează campania pe proiectele realizate în Sectorul 4: o nouă stație de metrou Tudor Arghezi, pasajul rutier Europa Unită, peste 30.000 de locuri de parcare noi, spital de stomatologie, unitate de primiri urgențe la Spitalul Bagdasar Arseni.

Însă investigația Snoop și Public Record ridică întrebări serioase despre modul în care familia sa a acumulat un patrimoniu impresionant în cei 13 ani în care Băluță a fost în administrația locală – întâi consilier local (din 2012), apoi viceprimar (2013-2015), apoi primar interimar după tragedia Colectiv (2015) și primar ales în 2016, 2020 și 2024.

Tranzacția din 19 august 2024 – când fratele primarului cumpără teren de la firma Cria exact în ziua în care edilul inițiază aprobarea PUD-ului pentru aceeași firmă – reprezintă un potențial conflict de interese grav, care ar trebui investigat de autoritățile competente.

Achizițiile masive ale părinților pensionari, în valoare de sute de mii de euro, într-un bloc deținut de familia unui alt primar PSD din București, cu un trecut judiciar întunecat, ridică semne de întrebare despre sursele reale ale averii și despre eventualele relații de favorizare reciprocă între edili.

Nici Daniel Băluță, nici Robert Negoiță, nici fratele acestuia, Ionuț Negoiță, nu au răspuns apelurilor și întrebărilor transmise de jurnaliștii Snoop și Public Record. Firma Cria General Construct nu a răspuns, de asemenea, solicitărilor de clarificări.

La 1 decembrie 2025, la șase zile înainte de alegeri, bucureștenii vor trebui să decidă dacă vor un primar general care promite „transparență" și „lucru pentru oameni", dar a cărei familie a construit un imperiu imobiliar de peste 1,5 milioane de euro prin tranzacții care ridică suspiciuni serioase de conflict de interese și favorizare.

Investigație realizată de Snoop împreună cu Bianca Albu și Ana Poenariu (Public Record)