Gunvor renunță la achiziția activelor internaționale Lukoil după ce SUA etichetează traderul elvețian drept „marioneta Kremlinului"

Tranzacția care ar fi putut salva operațiunile europene ale gigantului petrolier rus s-a prăbușit după intervenția categorică a Departamentului Trezoreriei Americane. Cu termenul limită de 21 noiembrie aproape, Lukoil rămâne fără cumpărător pentru activele sale din străinătate, inclusiv pentru rafinăria Petrotel din România și cele 320 de stații de carburant pe care le deține în țara noastră.

Compania elvețiană de trading Gunvor Group a anunțat joi, 6 noiembrie 2025, că renunță definitiv la planul de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, după ce Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a declarat public că nu va aproba niciodată această preluare. Decizia vine la doar câteva zile după ce Lukoil anunțase că ajunsese la un acord cu Gunvor pentru vânzarea întregii sale rețele internaționale de operațiuni.

Lovitura finală a administrației Trump

Reacția Trezoreriei americane a fost promptă și fără echivoc. „Președintele Trump a fost clar că războiul trebuie să se încheie imediat. Atâta timp cât Putin continuă crimele fără sens, marioneta Kremlinului, Gunvor, nu va primi niciodată licență de operare și profit", a declarat oficial Departamentul Trezoreriei SUA pe platforma X (fosta Twitter).

Declarația a reprezentat o respingere categorică a tranzacției propuse, folosind un limbaj diplomatic neobișnuit de dur pentru a descrie compania elvețiană cu sediul la Geneva.

Gunvor respinge acuzațiile, dar se retrage din deal

În ciuda respingerii vehemente a acuzațiilor, Gunvor a anunțat retragerea imediată din tranzacție. „Declarația Departamentului Trezoreriei despre Gunvor este fundamental dezinformată și falsă. Gunvor este și a fost întotdeauna deschisă și transparentă în ceea ce privește proprietatea și afacerile sale și, timp de mai bine de un deceniu, s-a distanțat activ de Rusia, a încetat să mai tranzacționeze în conformitate cu sancțiunile, a vândut active rusești și a condamnat public războiul din Ucraina", a declarat compania pe pagina de X.

Cu toate acestea, compania a recunoscut că situația devine insustenabilă: „Salutăm oportunitatea de a ne asigura că această neînțelegere clară este corectată. Între timp, Gunvor își retrage propunerea privind activele internaționale ale Lukoil."

Legăturile istorice cu Kremlinul – umbra trecutului

Acuzațiile americane nu sunt fără fundament istoric. Gunvor Group a fost cofondată în anul 2000 de către miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de Ghennadi Timchenko, un oligarh extrem de apropiat președintelui rus Vladimir Putin și cândva cel mai mare exportator de petrol al Moscovei la nivel global.

Momentul critic a venit în martie 2014, când Timchenko și-a vândut participația de 43,6% la casa de tranzacționare – cu doar câteva zile înainte ca Statele Unite să impună sancțiuni împotriva sa, în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia. La momentul vânzării, Trezoreria SUA a declarat că activitățile lui Timchenko în sectorul energetic „au fost direct legate de Putin" și că președintele rus „ar putea avea investiții în Gunvor și acces la fondurile sale".

În prezent, conform datelor din decembrie 2024, structura acționariatului Gunvor arată astfel: 84,79% este deținută de Torbjörn Törnqvist, proprietarul beneficiar majoritar, iar restul de 15,21% este deținut de Planul de acțiuni pentru angajații Gunvor. Compania susține că s-a distanțat complet de Rusia în ultimul deceniu.

Contextul sancțiunilor – lovitura devastatoare a lui Trump

Tranzacția eșuată se înscrie într-un context geopolitic mai larg. La 22 octombrie 2025, administrația Trump a impus un pachet major de sancțiuni împotriva celor doi cei mai mari producători de petrol din Rusia – Lukoil și Rosneft – precum și împotriva a 34 de filiale ale acestora. Măsurile vizează înghețarea tuturor activelor deținute în Statele Unite și interzicerea oricăror tranzacții cu aceste entități pentru cetățenii și companiile americane.

Sancțiunile sunt concepute să reducă veniturile Rusiei din petrol și să slăbească capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina. Conform estimărilor serviciilor de informații ucrainene, suspendarea cooperării globale cu Rosneft și Lukoil ar putea costa Rusia un minimum de 50 de miliarde de dolari anual.

Crucial pentru situația actuală este termenul limită stabilit: 21 noiembrie 2025. Până la această dată, toate companiile și băncile trebuie să întrerupă colaborarea cu Lukoil și subsidiarele unde acesta deține mai mult de 50%. După această dată, orice tranzacție cu aceste entități va fi, la rândul ei, sancționată de către SUA.

Impactul asupra României și Republicii Moldova

Situația Lukoil are implicații directe și semnificative pentru România și Republica Moldova. În România, gigantul rus deține rafinăria Petrotel din Ploiești – a treia ca mărime din țară, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an – și o rețea de aproximativ 320 de stații de alimentare cu carburant. Rafinăria asigură aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a României.

În Republica Moldova, prezența Lukoil este și mai semnificativă. Compania deține peste 100 de benzinării din cele aproximativ 570 existente în țară, trei baze petroliere, un depozit și, critic, infrastructura privată de depozitare și alimentare a avioanelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. Conform estimărilor oficiale moldovene, Lukoil controlează între 40-50% din piața de benzină și 20-30% din piața de motorină a țării.

Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova și fost director general adjunct al Rompetrol, a avertizat că „România și R. Moldova vor fi serios afectate" de aceste sancțiuni. Analiștii economici moldoveni subliniază că 95% din produsele petroliere importate de Lukoil în Moldova provin din rafinăriile grupului din România și Bulgaria, ceea ce înseamnă că o oprire a activității acestora ar crea un efect domino.

O vânzare la prețuri reduse pare inevitabilă

Cu retragerea lui Gunvor și termenul limită rapid apropiat, analiștii și executivi din industria petrolieră anticipează că Lukoil va fi forțată să vândă activele la reduceri semnificative. „Acum fiecare cumpărător ulterior va cere o reducere mai mare decât implica afacerea cu Gunvor – și, în multe privințe, poate că exact la asta se așteptau americanii", a declarat Igor Yushkov, profesor la Universitatea Financiară a guvernului rus.

Geoffrey Pyatt, fost asistent al secretarului de stat american pentru resurse energetice și în prezent director senior la McLarty Associates, a subliniat semnificația mesajului Trezoreriei: „Mesajul ferm al Trezoreriei este un semnal către piață că cei care mizează pe o normalizare rapidă a comerțului energetic rus vor fi dezamăgiți."

Consecințe imediate în întreaga Europă

Impactul sancțiunilor se resimte deja în mai multe țări europene. În Finlanda, lanțul de benzinării Teboil, deținut de Lukoil, rămâne fără combustibil, după cum a raportat vineri cotidianul Helsingin Sanomat. „Epuizăm stocurile de carburant, ceea ce înseamnă că unele stații sunt deja fără anumite tipuri de combustibil, iar numărul acestor stații crește zilnic", a declarat Toni Flyckt, directorul de marketing și comunicare al Teboil.

În Republica Moldova, ministrul energiei Dorin Junghietu a anunțat vineri că Lukoil va trebui să oprească operațiunile în țară de la 21 noiembrie. Guvernul moldovean a solicitat o derogare temporară de la Washington pentru a permite Lukoil să opereze până când țara va găsi soluții alternative, pentru a evita întreruperea aprovizionării cu combustibil.

Bulgaria a accelerat măsurile pentru a prelua controlul asupra rafinăriei Burgas a Lukoil. Politicienii de la putere au propus o lege care ar permite unui administrator special, dacă este numit, să vândă rafinăria fără a necesita consimțământul Lukoil.

Viitorul incert al activelor Lukoil

Portofoliul internațional al Lukoil care urmează a fi vândut este vast și valoros. Acesta include:

• Rafinării în Bulgaria (Burgas – cea mai mare din Balcani, cu 190.000 barili pe zi), România (Petrotel – 2,5 milioane tone pe an) și o participație de 45% într-o rafinărie din Olanda

• Peste 5.000 de stații de alimentare în 19 țări europene

• Proiecte de explorare și producție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Irak, Camerun, Nigeria, Ghana și Mexic

• Instalații de producție de lubrifianți în Austria, România, Belarus și Finlanda

• Proiecte de energie regenerabilă în România, Austria și Bulgaria

Analiștii estimează că valoarea acestor active se situează între 10 și 20 miliarde de dolari, dar prețul de vânzare în condiții de urgență ar putea fi cu 50-70% mai mic, reflectând natura forțată a tranzacției.

Ce urmează pentru România

Deși activele Lukoil din România sunt controlate prin intermediul traderului elvețian Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Secretarul de stat pentru energie din România, Cristian Bușoi, a declarat pentru publicația Politico că Lukoil va avea „obligația" de a vinde rafinăria Petrotel înainte de termenul limită de luna viitoare. „Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil în România", a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, o vânzare rapidă se anunță complicată. Rafinăria Petrotel se află în prezent în revizie tehnică majoră până pe 30 noiembrie, iar afacerea nu este deosebit de profitabilă – compania a raportat în 2023 un profit modest de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022.

Potențialii cumpărători menționați în presă includ SOCAR (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan – proprietarul grupului Rompetrol), dar toți ridică semne de întrebare legate de legături politice sau capacitatea financiară.

Președintele României, Klaus Iohannis, a confirmat că București va acționa „solidar cu Uniunea Europeană" și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Concluzii

Eșecul tranzacției Gunvor-Lukoil marchează un moment crucial în eforturile occidentale de a izola economia rusă și de a priva Kremlinul de resurse pentru finanțarea războiului din Ucraina. Cu termenul limită de 21 noiembrie rapid apropiat, Lukoil se află într-o situație disperată, fiind forțată să găsească cumpărători alternativi într-un timp extrem de scurt și în condiții extrem de nefavorabile.

Pentru România și Republica Moldova, următoarele două săptămâni vor fi critice. Ambele țări trebuie să găsească rapid soluții pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil și stabilitatea pieței energetice, în timp ce se conformează presiunilor internaționale de a reduce legăturile economice cu Rusia.

Mesajul administrației Trump este clar și inflexibil: orice companie sau stat care încearcă să faciliteze continuarea operațiunilor Lukoil va face față consecințelor severe. Întrebarea care rămâne este cine va îndrăzni să cumpere aceste active în condițiile actuale – și la ce preț.