Fake News marca USR: Moșteanu anunță că „România primește 16,7 mld. €" de la UE

Miliardele de euro sunt, de fapt, un CREDIT pe 45 de ani - Românii în comentarii: „Nu mai păcăliți oamenii"

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu (USR) a propagat o informație incompletă și înșelătoare pe social media, anunțând triumfător că „România primește 16,7 miliarde de euro din fondurile SAFE de la Uniunea Europeană". Realitatea este cu totul diferită: sumele respective reprezintă un credit pe termen lung, nu bani primiți gratuit de la UE.

Mesajul propagandistic și tehnica de manipulare

Echipa de comunicare USR a construit un mesaj de propagandă în stil clasic: s-a folosit o fotografie în care ministrul pare să explice ceva ferm și convingător, s-a făcut colorizarea pozei, apoi s-a adăugat un text victorios, în două culori. „România primește 16,7 miliarde de euro din fondurile SAFE de la Uniunea Europeană." S-a aplicat logo-ul partidului și gata - mesajul de propagandă a fost postat pe Facebook.

Ce mai conta că denaturează complet adevărul?

Adevărul despre programul SAFE

Înainte ca echipa de comunicare să anunțe victorios că România va primi 16,7 miliarde euro, ministrul Apărării postase un text în care se lăuda că România va avea la dispoziție această sumă. Nici un singur cuvânt despre faptul că acești bani sunt împrumutați.

Comisia Europeană a lansat în primăvară un mecanism prin care a pus la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro, în credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare.

SAFE este un instrument temporar de urgență, care oferă împrumuturi cu termen maxim de rambursare de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Programul este operațional până pe 31 decembrie 2030.

Clarificările oficiale: „Sunt niște împrumuturi"

Pentru că cele aproape 17 miliarde de euro sunt, de fapt, un credit, România primește a doua cea mai mare alocare și, potrivit președintelui Nicușor Dan, putea fi și mai mare, dacă nu era problema cu deficitul.

„Sunt niște împrumuturi, termenul de rambursare este mare, iar dobânzile sunt avantajoase. Suma este consistentă, aproape 17 mld. euro. Ar fi fost și mai mare însă tot timpul trebuie să echilibrăm înzestrarea cu deficitul și sunt niște rate pentru echipament militar contractat deja, care nu sunt din spațiul european", a declarat Nicușor Dan, pe 10 septembrie 2025.

Premierul Bolojan: „Este un credit avantajos"

Primul care a vorbit clar despre creditul prin programul SAFE a fost Ilie Bolojan, atunci președinte interimar, pe 30 aprilie 2025:

„S-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori, fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național", a precizat Ilie Bolojan, după o ședință CSAT.

Reacția românilor: „Nu mai păcăliți oamenii"

Deși au fost mulți români care au fost induși în eroare de mesajul propagandistic, postarea USR a fost inundată de comentarii ale românilor care au demascat fake news-ul. Utilizatorii au criticat dur încercarea de a prezenta un împrumut ca pe o „primire" de bani:

„Nu mai păcăliți oamenii", „Sunt împrumuturi, nu cadouri", „De ce nu spuneți adevărul complet?" - au fost doar câteva dintre reacțiile cetățenilor care au sesizat manipularea informației.

Ce proiecte vor fi finanțate prin împrumut

La finalul lunii iunie, România a trimis propunerile de proiecte pentru programul SAFE:

• Proiecte strict din domeniul apărării (propuse de Ministerul Apărării)

• Proiecte de infrastructură militaro-civilă (coridoare de transport, drumuri expres, autostrăzi)

• Proiecte de conectare logistică, cum ar fi Portul Constanța

Printre infrastructurile care ar putea fi finanțate prin acest credit se numără:

• Autostrăzile Pașcani - Suceava - vama Siret (la granița cu Ucraina), parte a A7

• Pașcani - Iași - Ungheni (granița cu Republica Moldova)

• Dezvoltarea Bazei Kogălniceanu

• Modernizarea Portului Constanța

Contextul discuțiilor cu Ursula von der Leyen

Pe 2 septembrie 2025, șefa Comisiei Europene a fost la Constanța, unde a discutat cu Nicușor Dan despre programul SAFE. Președintele i-a cerut Ursulei von der Leyen ca România să aibă experți în comitetul de la Paris.

„SAFE are un termen ambițios, 2030. Am vorbit cu Ursula von der Leyen, când a venit în România, ne dorim ca și experți ai noștri să fie în comitetul de la Bruxelles, astfel încât, spre deosebire de PNRR, progresul să fie evaluat mai repede și dacă sunt greșeli să le corectăm imediat", a spus Nicușor Dan, la TVR, pe 10 septembrie.

Diferența dintre grant și credit

USR a încercat să prezinte programul SAFE ca pe o „primire" de bani de la UE, similar cu granturile din PNRR sau fondurile de coeziune. Realitatea este fundamental diferită:

• PNRR și fondurile de coeziune: bani primiți gratuit de la UE, fără rambursare

• SAFE: împrumuturi avantajoase care trebuie rambursate în 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani

Implicațiile pentru bugetul național

Deși împrumutul SAFE are condiții avantajoase (dobândă redusă, perioadă lungă de rambursare), el va reprezenta o obligație financiară pe termen lung pentru bugetul României. Sumele vor trebui rambursate, spre deosebire de fondurile europene clasice care sunt nerambursabile.

România se află deja într-o situație budgetară dificilă, cu cel mai mare deficit din UE (peste 8% din PIB), ceea ce face ca orice împrumut suplimentar să aibă un impact asupra sustenabilității fiscale pe termen lung.

Transparența în comunicarea publică

Cazul ilustrează importanța transparenței în comunicarea publică. Când oficialii prezintă informații despre finanțările europene, este esențial să facă distincția clară între:

• Granturi (bani primiți gratuit)

• Împrumuturi (bani care trebuie rambursați)

• Condiții de rambursare și impact bugetar

Omiterea acestor detalii cruciale constituie o formă de dezinformare care poate induce în eroare cetățenii asupra adevăratei situații financiare a țării.

Programul SAFE reprezintă într-adevăr o oportunitate importantă pentru modernizarea capacităților de apărare ale României, dar prezentarea sa ca pe o „primire" de bani în loc de împrumut constituie o manipulare informațională care nu onorează standardele de transparență pe care cetățenii le merită din partea oficialilor aleși.