Economia României a intrat în 2026 cu un consum mai slab. Investițiile au fost principalul sprijin al PIB

Datele INS arată o contracție a economiei în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025. Cheltuielile gospodăriilor au scăzut, serviciile au tras PIB-ul în jos, iar investițiile au rămas principalul element de susținere.

Economia României a început anul 2026 cu o scădere a activității față de primul trimestru din 2025, pe fondul reducerii consumului populației și al unei contracții în mai multe sectoare de servicii, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Datele detaliate ale INS arată că, pentru fiecare 100 de lei produși în România în primele trei luni ale anului trecut, în primul trimestru din 2026 economia a produs echivalentul a 98,8 lei, în termeni reali, potrivit analizei HotNews. Scăderea reflectă o deteriorare a cererii interne, în special a cheltuielilor gospodăriilor, dar și evoluții negative în comerț, transporturi, HoReCa, IT și servicii profesionale.

Separat, comunicările INS privind produsul intern brut arată că PIB-ul României a scăzut în primul trimestru din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de aceeași perioadă din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul IV din 2025. Pe seria ajustată sezonier, scăderea anuală a fost de 1,5%.

Datele confirmă fragilitatea economiei după un an 2025 în care creșterea reală a fost redusă. Potrivit INS, economia României a crescut cu 0,7% în 2025 față de 2024, dar ultimul trimestru al anului trecut a adus o contracție puternică față de trimestrul precedent.

Consumul populației a fost principalul factor negativ

Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 1,8% în termeni reali în primul trimestru din 2026, potrivit datelor citate de HotNews. Această reducere a consumului a avut o contribuție negativă de 1,2 puncte procentuale la dinamica PIB.

Cu alte cuvinte, slăbirea consumului privat a fost una dintre principalele explicații pentru contracția economiei. Dacă populația ar fi cumpărat la același nivel real ca în primul trimestru din 2025, scăderea PIB ar fi fost mult mai redusă sau ar fi putut fi evitată, potrivit interpretării datelor sectoriale.

Evoluția este importantă pentru că, în ultimul deceniu, consumul populației a fost unul dintre motoarele principale ale creșterii economice din România. În 2026, acest motor funcționează mai slab, într-un context marcat de inflație ridicată, dobânzi încă mari la credite și prudență crescută în rândul consumatorilor.

Datele lunare privind comerțul cu amănuntul indică aceeași tendință. Vânzările cu amănuntul au rămas în teritoriu negativ timp de nouă luni consecutive, potrivit analizei HotNews. Scăderile au afectat alimentele, hainele și combustibilii, semn că populația reduce atât cumpărăturile curente, cât și cheltuielile care pot fi amânate.

Comerțul, transporturile și HoReCa au tras economia în jos

Pe partea de ofertă, mai multe sectoare importante ale economiei au avut evoluții negative în primul trimestru.

Comerțul, transporturile și HoReCa au înregistrat o scădere a activității de 3,1%, cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la PIB. Aceste sectoare sunt puternic legate de consumul intern, de mobilitatea populației și de apetitul pentru servicii discreționare, ceea ce le face vulnerabile în perioade de prudență financiară.

IT-ul, unul dintre sectoarele cu cea mai bună evoluție în ultimul deceniu, a pierdut 4,1% din volum. Scăderea este relevantă deoarece tehnologia informației a fost, ani la rând, unul dintre domeniile cu productivitate ridicată și contribuție importantă la creșterea economică urbană.

Serviciile profesionale — categorie care include activități precum consultanță, contabilitate, arhitectură, marketing și alte servicii pentru companii — s-au contractat cu aproape 4%.

În ansamblu, serviciile au avut o contribuție negativă semnificativă la dinamica anuală a PIB. Potrivit unei note BCR citate de HotNews, serviciile au contribuit cu minus 1,3 puncte procentuale la evoluția PIB în primul trimestru, iar singurul impuls pozitiv din această zonă a venit din activitățile de divertisment.

Construcțiile și activitățile culturale au crescut

Într-un tablou economic dominat de scăderi, două sectoare au avut evoluții pozitive.

Construcțiile au crescut cu 7,9%, potrivit datelor analizate de HotNews. Sectorul a fost cel mai puternic contributor pozitiv pe partea de ofertă, cu o contribuție de 0,4 puncte procentuale la dinamica PIB, potrivit notei BCR citate în articol.

Creșterea construcțiilor reflectă, cel puțin parțial, continuarea lucrărilor publice și a proiectelor finanțate din fonduri europene, într-un moment în care cererea privată este mai slabă.

Activitățile culturale au crescut cu 11,6%. Evoluția sugerează o rezistență a cheltuielilor pentru spectacole, concerte, evenimente și alte activități recreative, chiar într-un context în care consumatorii reduc alte tipuri de cheltuieli.

Agricultura a avut o contribuție neutră la dinamica anuală a PIB în primul trimestru, potrivit notei BCR citate de HotNews. Industria a avut o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale, iar impozitele nete au fost neutre.

Investițiile au fost principalul sprijin al economiei

Formarea brută de capital fix, indicator care măsoară investițiile în active precum utilaje, clădiri și echipamente, a crescut cu 4,7% în termeni reali în primul trimestru din 2026.

Investițiile au contribuit cu 0,9 puncte procentuale la PIB, fiind principalul element care a limitat contracția economiei. Fără această contribuție, scăderea economică ar fi fost mai accentuată.

Evoluția investițiilor este esențială în contextul în care România are la dispoziție fonduri europene importante în 2026, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin alte programe de finanțare. Absorbția acestor fonduri poate susține lucrările publice, infrastructura și investițiile private, compensând parțial slăbiciunea consumului.

Exporturile au avut, de asemenea, o contribuție pozitivă, de 0,2 puncte procentuale. Această evoluție indică faptul că cererea externă a sprijinit o parte a producătorilor români într-un moment în care piața internă a încetinit.

Băncile văd risc de recesiune în 2026

Analiștii BRD au avertizat, într-o notă publicată joi și citată de HotNews, că economia românească ar putea intra într-un scenariu mai advers, atât ca profunzime, cât și ca severitate a contracției.

„Deocamdată, ne menținem viziunea de bază, cu contracția PIB din T1 2026 (-1,7%) servind drept estimare mediană pentru declinul pe întregul an”, au transmis autorii raportului BRD: Florian Libocor, economist-șef și Head of Research, Laura Simion, CFA, coordonator de echipă, și Ioan Mincu, economist senior.

Economiștii BCR se așteaptă, la rândul lor, la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție economică de 0,3%, după o creștere de 0,7% în 2025.

Potrivit BCR, consumul ar urma să rămână redus în acest an, pe fondul unei inflații ridicate care menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului. În schimb, activitatea investițională ar trebui să accelereze, susținută de fondurile europene disponibile pentru România în 2026.

BCR mai arată că exporturile nete ar putea oferi o surpriză pozitivă în acest an, pe baza evoluțiilor balanței comerciale din primul trimestru.

„În acest context, creșterea activității investiționale devine crucială pentru a evita o recesiune mai profundă”, au transmis economiștii BCR, potrivit HotNews.

Prognozele internaționale au fost revizuite în jos

Datele privind primul trimestru vin după mai multe revizuiri ale prognozelor economice pentru România.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima în prognoza de toamnă o creștere economică de 1% pentru 2026, ușor sub nivelul de 1,2% anticipat anterior.

Comisia Europeană estima o creștere de 1,1% pentru România în 2026, în timp ce Banca Mondială a revizuit semnificativ în jos prognoza pentru economia românească, de la 1,3% în ianuarie la 0,5%.

Fondul Monetar Internațional a redus, de asemenea, estimarea privind creșterea economică a României în 2026 la 0,7%, de la 1,4% în prognoza anterioară.

Revizuirile reflectă presiunea combinată a consolidării fiscale, inflației persistente, cererii interne slabe și incertitudinilor externe.

Ce înseamnă datele pentru economie

Scăderea PIB din primul trimestru nu indică doar o încetinire statistică. Ea arată o schimbare de structură în economia românească.

Consumul, care a susținut puternic creșterea în anii anteriori, contribuie acum negativ. Serviciile, inclusiv unele sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum IT-ul și serviciile profesionale, sunt în scădere. În același timp, investițiile și construcțiile au rămas principala sursă de reziliență.

Această combinație face ca evoluția economiei în restul anului să depindă în mare măsură de două elemente: capacitatea statului și a companiilor de a menține ritmul investițiilor și capacitatea gospodăriilor de a-și reveni după perioada de inflație ridicată și costuri mari de finanțare.

Pentru populație, datele se traduc printr-o realitate deja vizibilă în comportamentul de consum: cumpărături mai prudente, amânarea cheltuielilor neesențiale și o atenție mai mare la prețuri.

Pentru companii, mesajul este diferit în funcție de sector. Firmele dependente de consumul intern se confruntă cu o piață mai dificilă, în timp ce companiile legate de investiții, infrastructură, fonduri europene și exporturi pot avea un rol mai important în stabilizarea economiei.

În lipsa unei reveniri a consumului, investițiile rămân principalul amortizor al economiei românești în 2026.