Cum ajunge un funcționar public acționar la un restaurant de lux: Un lanț de coincidențe de 250.000 de euro

Contracte suspecte la Otopeni: DNA și Parchetul General, solicitate să investigheze tranzacții între un oficial aeroportuar și investitorii libanezi care au pus mana pe sute de milioane de lei de la stat

Mai multe documente publice, declarații de avere și informații obținute pe surse indică posibile nereguli în atribuirea unor contracte cu instituții ale statului, în contextul unor relații de afaceri între funcționari publici și oameni de afaceri cu activități în România și în afara țării.

În centrul acestor suspiciuni se află Bilal Wehbe, om de afaceri de origine libaneză, și Gabriel Stoe, fost ocupant al unor funcții relevante în instituții ale statului român, inclusiv la Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni).

De la funcții publice la participații în afaceri private

O investigație publicată de ziarul Puterea arată că Gabriel Stoe a ocupat, de-a lungul timpului, poziții-cheie în mai multe instituții ale statului. Din aceste funcții, susțin surse citate de publicație, ar fi fost facilitate atribuiri de contracte către persoane din cercul său de apropiați.

Conform declarației de avere, Gabriel Stoe deține 5% din acțiunile restaurantului Amelia Dubai, o societate în care figurează ca acționari și Bilal Wehbe, respectiv Cosmin Olăroiu. Documentul menționează că participația ar fi fost achiziționată pentru suma de 250.000 de euro.

Analiza declarațiilor de avere anterioare ridică însă semne de întrebare: suma necesară achiziției nu apare reflectată în documentele depuse anterior, ceea ce generează suspiciuni cu privire la proveniența fondurilor.

Contracte publice și coincidențe de calendar

Potrivit informațiilor obținute pe surse, participația de 5% la restaurantul Amelia Dubai ar fi fost, în realitate, oferită lui Gabriel Stoe cu titlu de mită de către Bilal Wehbe, în schimbul facilitării accesului la contracte cu Aeroportul Otopeni.

Un element-cheie în această ecuație este momentul dobândirii participației: la data la care Stoe devenea acționar, acesta ocupa funcția de director al Aeroportului Internațional Henri Coandă. Din această poziție, ar fi fost atribuite contracte către firme controlate de Bilal Wehbe.

Documentația privind aceste contracte, asupra cărora planează suspiciuni, a fost transmisă autorităților competente, fiind solicitată declanșarea unei anchete.

Pretinse legături cu servicii de informații

În paralel, Bilal Wehbe s-ar fi prezentat, în diverse contexte, drept persoană „acoperită” a unui serviciu de informații. Instituția indicată a transmis însă, la solicitarea noastră, că nu există raporturi de serviciu sau colaborare între aceasta și Bilal Wehbe.

Surse apropiate cazului susțin că, în pofida acestui răspuns oficial, omul de afaceri ar fi beneficiat de protecție informală din partea unor persoane din instituții publice.

Rețele de afaceri și firme fantomă

Un alt nume care apare în acest context este Fadi Obeid, partener de afaceri al lui Wehbe în restaurantul Zaitoone. Potrivit surselor noastre, Obeid ar controla o rețea extinsă de firme fantomă din sectorul comerțului cu legume și fructe din București.

Și Obeid s-ar fi prezentat drept „acoperit” al unui serviciu al statului român. Spre deosebire de cazul Wehbe, instituția invocată nu a răspuns solicitărilor noastre oficiale de clarificare.

Licitații publice și lipsa documentelor

Surse indică faptul că Bilal Wehbe, în asociere cu o altă persoană descrisă drept „acoperită”, ar fi câștigat o licitație publică în valoare de aproximativ 400 de milioane de lei, fără a fi prezentate toate documentele solicitate de autoritățile contractante.

Și în acest caz, o instituție a fost sesizată pentru a verifica legalitatea procedurii de atribuire.

Influență, presiune și eșecul unei tentative de „sifonare”

Potrivit informațiilor obținute pe surse, Bilal Wehbe ar fi oferit în mod repetat foloase necuvenite către un oficial de rang înalt din cadrul Consiliului Concurenței și către un influent mogul al presei românești.

Aceleași surse afirmă că Wehbe ar fi încercat să furnizeze informații compromițătoare despre directorul TAROM, Ursu, fără a fi conștient de nivelul de protecție instituțională de care acesta ar beneficia. Episodul ar fi marcat începutul pierderii influenței omului de afaceri.

Contracte de pază și posibile conexiuni externe

În prezent, susțin sursele noastre, ar exista o grupare infracțională formată din politicieni și persoane din structurile de forță, care ar încerca să faciliteze atribuirea unor contracte de pază în Ilfov și București către firme controlate de Wehbe.

Totodată, există suspiciuni potrivit cărora persoanele de origine libaneză menționate anterior ar finanța organizații aflate în atenția Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ce urmează

Toate aceste informații au fost transmise instituțiilor competente. Rămâne de stabilit dacă suspiciunile se confirmă și dacă relațiile de afaceri descrise mai sus au influențat decizii publice.

Vom urmări evoluția anchetelor și vom reveni cu informații suplimentare pe măsură ce acestea devin disponibile.

Până la o hotărâre judecătorească definitivă, toate persoanele menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Informațiile obținute pe surse necesită verificare și confirmare de către autoritățile abilitate.