Laura Codruța Kovesi deschide lista celor peste 500 de magistrați care semnează scrisoarea de solidaritate: „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate"

Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, figurează în fruntea unei scrisori de solidaritate semnate de peste 500 de magistrați români, care susțin judecătorii ce au vorbit public despre problemele din sistemul judiciar. Documentul, care marchează o mișcare fără precedent în magistratură, vine în contextul turbulențelor generate de documentarul Recorder „Justiție capturată" și a evenimentelor dramatice de la Curtea de Apel București.

La data de 11 decembrie 2025, evenimentele din justiția românească au luat o întorsătură spectaculoasă, când judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit neașteptat în cadrul unei conferințe de presă organizate de conducerea Curții de Apel București, susținând colegul său Laurențiu Bește, care apare în documentarul Recorder.

Scrisoarea magistraților: O mișcare de solidaritate fără precedent

Documentul semnat de magistrați, publicat joi, 12 decembrie 2025, reprezintă o reacție directă la evenimentele recente și la tensiunile din sistemul judiciar românesc. Scrisoarea, care la momentul inițial a fost semnată de 178 de judecători și procurori, a ajuns rapid la peste 500 de semnături.

Textul integral al scrisorii:

"Subsemnații, judecători și procurori,

Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Bește și Raluca Moroșanu, dar și mesajele contradictorii publicate de Secția pentru Judecători și Secția pentru Procurori, facem următoarele precizări.

Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.

Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului."

Magistrații au precizat că lista de susținători urmează a fi completată în zilele următoare, semnalând astfel o mobilizare continuă în cadrul sistemului judiciar.

Laura Codruța Kovesi: Simbolul luptei anticorupție

Prezența numelui Laurei Codruța Kovesi în fruntea listei are o semnificație aparte. Fost procuror-șef al DNA (Direcția Națională Anticorupție) între anii 2013-2018, Kovesi a condus unele dintre cele mai importante dosare de corupție la nivel înalt din România și a fost o figură centrală în eforturile anticorupție ale țării.

În prezent, în calitate de Procuror-Șef European, Kovesi conduce Parchetul European (EPPO), o instituție care investighează și urmărește penală fraudele împotriva bugetului Uniunii Europene. Semnătura sa pe această scrisoare de solidaritate trimite un mesaj puternic despre gravitatea situației din justiția românească și despre necesitatea protejării magistraților care îndrăznesc să vorbească despre problemele sistemice.

Printre semnatarii documentului se numără judecători și procurori de la instituții-cheie:

• Parchetul General

• DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism)

• DNA (Direcția Națională Anticorupție)

• Mai multe Curți de Apel din țară

• Diverse instanțe judecătorești

Contextul: Documentarul Recorder „Justiție capturată"

Mișcarea magistraților vine ca o reacție directă la documentarul realizat de Recorder, publicat recent, care explorează modul în care sistemul judiciar românesc ar fi fost infiltrat și manipulat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Documentarul, intitulat "Justiție capturată", conține mărturii din interiorul sistemului de justiție care au fost calificate drept fiind "de o gravitate fără precedent". Materialul jurnalistic a stârnit o dezbatere intensă în societatea românească și a generat reacții puternice atât din partea susținătorilor reformei justiției, cât și din partea celor care contestă afirmațiile făcute.

Momentul dramatic de la Curtea de Apel București

Evenimentele au luat o turnură spectaculoasă pe 11 decembrie 2025, când judecătoarea Raluca Moroșanu a întrerupt conferința de presă organizată de conducerea Curții de Apel București pentru a-și exprima susținerea față de colegul său, judecătorul Laurențiu Bește.

Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu:

"Am venit aici să îl susțin pe colegul Laurențiu Bește, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel."

Judecătoarea a continuat, vorbind despre atmosfera de la instanță:

"Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu știu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susține probabil conducerea."

Intervenția neașteptată a judecătoarei Moroșanu a marcat un moment de ruptură în relația dintre magistrați și conducerea instanței, scoțând la iveală tensiuni care, potrivit scrisorii semnate de peste 500 de magistrați, sunt de natură sistemică și nu izolată.

Reacția conducerii Curții de Apel București

Ulterior intervenției judecătoarei Moroșanu, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a cerut verificarea tuturor acuzațiilor aduse în ultima perioadă.

"Cerem public tuturor organismele să verifice toate acuzațiile aduse și să prezinte public rezultatul verificărilor. Nicio altă autoritate nu se poate erija în deținătorul adevărului absolut", a declarat Liana Arsenie.

Ea a adăugat, într-un limbaj care a fost interpretat ca fiind o critică la adresa protestelor și presiunii publice: "Legea nu se schimbă în stradă prin manipulare."

Reacțiile contradictorii ale Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul care gestionează cariera magistraților și apără independența justiției, a emis reacții contradictorii care au contribuit la confuzie și la decizia magistraților de a semna scrisoarea de solidaritate.

Secția pentru judecători a CSM a susținut că "alegațiile" din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani în ceea ce privește sistemul de justiție și a denunțat „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție și a încrederii față de persoane aflate în funcții de conducere".

Totodată, Consiliul a făcut apel la societate "să nu se lase influențată de poziții izolate, în disonanță cu corpul judecătorilor" - o poziție care a fost interpretată ca o încercare de a minimiza gravitatea problemelor semnalate.

Secția pentru procurori a CSM, pe de altă parte, a adoptat o abordare diferită, anunțând că va face demersuri pentru a verifica realitatea concluziilor materialului de presă realizat de Recorder privind activitatea procurorilor.

Procurorii Secției pentru procurori au precizat că au atras atenția de mai multe ori miniștrilor Justiției și politicienilor că "este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului".

Cu toate acestea, ei au avertizat:

"Legătura dintre eventualele probleme de sistem, integrale sau sectoriale, care trebuie verificate de îndată, și modificările recente referitoare la statutul magistraților, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder."

Contextul mai larg: Tensiuni în jurul pensiilor speciale ale magistraților

Evenimentele actuale se desfășoară în contextul unui conflict major privind pensiile speciale ale magistraților. La începutul lunii decembrie 2025, Curtea Constituțională a României urma să se pronunțe asupra constituționalității legii care elimină pensiile speciale pentru magistrați, o decizie așteptată cu mare interes public.

În acest context, unii observatori au sugerat că momentul publicării documentarului Recorder și reacțiile care au urmat ar putea fi legate de această decizie pendinte. Totuși, magistrații care au semnat scrisoarea de solidaritate au subliniat că problemele semnalate sunt de natură sistemică și nu sunt legate de dispute privind beneficiile materiale.

Răspunsul ministrului Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat la evenimentele recente, recunoscând existența unor probleme în sistem. Într-o declarație publică din 12 decembrie 2025, acesta a admis că "există probleme reale care trebuie abordate", dar a avertizat împotriva generalizărilor și a criticat "încercările de a politiza justiția".

"Nu putem ignora semnalele care vin din sistem. În același timp, trebuie să fim atenți să nu transformăm excepțiile în reguli și să nu compromitem încrederea publicului în întregul sistem judiciar", a declarat ministrul Justiției.

Semnificația mișcării magistraților

Scrisoarea semnată de peste 500 de magistrați, cu Laura Codruța Kovesi în fruntea listei, reprezintă un moment istoric pentru justiția românească. Este extrem de rar ca un număr atât de mare de magistrați să își exprime public solidaritatea într-o astfel de manieră, depășind liniile instituționale și ierarhice.

Mișcarea indică:

O fractură profundă între o parte semnificativă a corpului magistraților și conducerile unor instituții judiciare importante.

Existența unor probleme sistemice care nu mai pot fi ignorate sau minimizate, conform afirmațiilor din scrisoare.

Curajul crescut al magistraților de a vorbi public despre disfuncționalități, în pofida riscului de acțiuni disciplinare.

O cerere clară pentru reformă autentică în sistemul judiciar, nu doar schimbări cosmetice.

Reacții din societatea civilă și mediul politic

Mișcarea magistraților a primit reacții diverse din partea societății civile și a clasei politice.

Organizațiile neguvernamentale care lucrează în domeniul justiției și statului de drept au salutat curajul magistraților care au semnat scrisoarea, subliniind că transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru un sistem judiciar sănătos.

Unii politicieni au văzut în această mișcare o confirmare a necesității reformei justiției, în timp ce alții au exprimat îngrijorări cu privire la riscul de destabilizare a sistemului.

Perspective: Ce urmează?

Evenimentele din ultimele zile au deschis o cutie a Pandorei în justiția românească. Cu peste 500 de magistrați care își exprimă public solidaritatea și cer reforme reale, presiunea pentru schimbare devine din ce în ce mai greu de ignorat.

Întrebările care rămân deschise includ:

• Vor exista consecințe disciplinare pentru magistrații care au vorbit public sau au semnat scrisoarea de solidaritate?

• Vor conduce aceste evenimente la reforme concrete în sistemul judiciar?

• Cum va răspunde Consiliul Superior al Magistraturii la această mișcare de amploare?

• Ce rol va juca Curtea Constituțională în clarificarea situației?

Concluzii

Scrisoarea semnată de Laura Codruța Kovesi și peste 500 de magistrați reprezintă un moment de cotitură pentru justiția românească. În mijlocul tensiunilor generate de documentarul Recorder și al evenimentelor dramatice de la Curtea de Apel București, corpul magistraților trimite un mesaj clar: "Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate."

Dacă această mișcare va conduce la reforme reale sau va rămâne doar un moment de revoltă izolată, timpul va arăta. Cert este că, pentru prima dată de mult timp, o parte semnificativă a magistraturii românești a decis că tăcerea nu mai este o opțiune.

Notă: Lista magistraților care semnează scrisoarea de solidaritate continuă să se extindă. Articolul va fi actualizat pe măsură ce apar noi evoluții în această situație în curs de desfășurare.