CSM a tăiat accesul procurorilor la dosare în aplicația ECRIS. Procurorii nu vor mai avea acces la dosarele de pe rolul instanțelor prin aplicația ECRIS, ci doar prin obținerea parolei de acces la dosarul electronic, la fel ca avocații

O decizie recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) restrânge semnificativ accesul procurorilor la aplicația informatică ECRIS a instanțelor, forțându-i să solicite un cod de acces temporar pentru fiecare dosar în parte. Măsura, adoptată de Comisia 3 – Judecători „Digitalizare” a CSM pe 11 decembrie 2025, va intra în vigoare deplină începând cu 1 februarie 2026 și a fost dezvăluită exclusiv de G4Media pe 22 ianuarie 2026. Ea generează critici dure din partea magistraților, care o văd ca pe o îngreunare inutilă a activității zilnice și o limitare a rolului constituțional al Ministerului Public.

Ce s-a schimbat și cine a decis

Până recent, procurorii aveau acces direct și liber la dosarele electronice din ECRIS (sistemul electronic de evidență și gestiune a dosarelor instanțelor), inclusiv la cele de pe raza curții de apel unde își desfășurau activitatea. Acest acces permitea monitorizarea în timp real a evoluției cauzelor, pregătirea eficientă a ședințelor și cunoașterea practicii judiciare.

Decizia Comisiei 3 a CSM (compusă exclusiv din judecători, inclusiv Gheorghe Odagiu – președintele CSM, Claudiu Drăgușin, Raluca Elena Costache, Alin Ene și alții) a reconfigurat drepturile de acces. Conform notei Serviciului Informatică și Statistică Judiciară (condus la momentul deciziei de judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, numit ulterior președinte al Tribunalului București pe 21 ianuarie 2026), accesul direct în ECRIS este rezervat doar:

• Personalului instanțelor;

• CSM;

• Inspecției Judiciare;

• Institutului Național al Magistraturii;

• Școlii Naționale de Grefieri.

Procurorii sunt tratați ca „alți participanți la proces” și nu mai beneficiază de acces permanent. Propunerea a fost însușită de comisie, iar implementarea se face prin circulare trimise instanțelor.

Noua procedură: Cerere pe e-mail pentru fiecare dosar

Pentru a consulta un dosar electronic, procurorul (în special cei de ședință) trebuie să trimită o cerere separată pe e-mail către instanța competentă, indicând:

• CNP-ul;

• Adresa de e-mail;

• Numărul de telefon mobil.

Instanța soluționează cererea și trimite un link de acces temporar (conform instrucțiunilor de pe site-ul ÎCCJ pentru Dosarul Electronic). Codul este valabil doar pentru o singură autentificare. Dacă e-mail-ul nu ajunge sau apar probleme tehnice, procurorul trebuie să trimită o nouă cerere. Procedura se bazează pe regulamentul existent pentru participanții externi, dar aplicat acum și procurorilor.

Impactul asupra activității procurorilor

Măsura afectează grav eficiența:

• Procurorii de ședință nu mai pot studia dosarele în timp real. Listele de ședință se actualizează târziu (după ora 16:00), iar termenele pot fi scurte sau preschimbate brusc – uneori procurorul ajunge să consulte dosarul fizic cu doar câteva minute înainte de termen.

• Monitorizarea continuă devine imposibilă: nu se mai poate urmări evoluția dosarelor fără cereri repetate.

• Creștere masivă a birocrației: La instanțe mari (ex. ÎCCJ – 250 dosare noi lunar; Curtea de Apel București – 900), procurorii vor genera sute de cereri zilnic, blocând grefierii și generând întârzieri.

• Muncă suplimentară pentru toți: Procurorii vor obține documente prin ordonanțe de predare, ceea ce înseamnă timp pierdut și eforturi suplimentare pentru grefieri.

Un procuror anonim a descris situația ironic: „Vom umbla cu sacoșa cu coduri de acces după noi”. Procurorul Cristian Ardelean (Parchetul Tribunalului Bihor) a subliniat: „Nu vom mai avea acces la practica judiciară a instanțelor și nu ne mai putem urmări dosarele în instanță. Va trebui să obținem documente prin ordonanță de predare. Adică muncă în plus pentru grefieri și timp pierdut”.

Fosta judecătoare Daniela Panioglu a criticat dur măsura: „Nu respectă rolul constituțional al Ministerului Public [...] reducându-l, în mod nepermis și drastic, la dimensiunea de participant într-un anumit proces penal [...] clandestinizarea actului de justiție și limitarea posibilității de aflare și fortificare a unor activități infracționale [...] lipsiți, în mod brutal”.

Contextul temporal și posibile motivații

Decizia a fost luată pe 11 decembrie 2025 – la doar două zile după difuzarea unui documentar Recorder care a expus presupuse rețele de corupție în justiție. Surse judiciare citate de G4Media sugerează că restricționarea ar limita posibilitatea procurorilor de a descoperi informații despre acte de corupție sau practică judiciară suspectă. Articolul nu menționează reacții oficiale de la Uniunea Națională a Procurorilor din România (UNJR) sau Parchetul General până la data publicării.

Perspective și implicații

Măsura subliniază tensiunile persistente între judecători și procurori în cadrul CSM (unde Secția pentru judecători domină numeric). Ea readuce în discuție nevoia de echilibru între protecția datelor și eficiența justiției penale. Implementarea din februarie 2026 riscă să agraveze suprasolicitarea sistemului, deja confruntat cu deficit de personal și întârzieri cronice.