Mărturii explozive la Cotroceni: O procuroare confirmă neregulile din dosarul Vanghelie și dezvăluie presiuni în conducerea DNA

Laura Deriuș, procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, a relatat luni, 22 decembrie, detalii despre schimbările de completuri în dosarul fostului primar, dar și despre modul în care a fost revocată din DNA după ce a refuzat să abandoneze anchete sensibile

Într-o mărturie fără precedent la Palatul Cotroceni, procuroarea Laura Deriuș a confirmat public neregulile dezvăluite de investigația jurnalistică Recorder în dosarul de corupție al fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, oferind în același timp o privire îngrijorătoare asupra modului în care funcționează conducerea Direcției Naționale Anticorupție.

Declarațiile au fost făcute în cadrul consultărilor organizate luni de președintele Nicușor Dan cu magistrații care au dorit să vorbească deschis despre problemele din sistemul judiciar român, în urma dezbaterilor declanșate de documentarul "Justiție Capturată".

Dosarul Vanghelie: Confirmarea schimbărilor de completuri

Laura Deriuș, care este procuror din 2004 și a fost delegată la DNA începând cu 1 februarie 2017 – o dată pe care o descrie ca fiind "simbolică", coincizând cu controversata Ordonanță 13 – a povestit cum, după o perioadă în care obținea condamnări în dosare de mare corupție, "lucrurile nu mai stau așa".

"Sunt din 2004 în magistratură. Am fost până în 2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. De la 1 februarie 2017, prin delegare la DNA. În DNA mi-am desfășurat activitatea în primă fază pe segmentul judiciar și ulterior la Secția II, adică urmărire penală. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze cu impact mediatic, în cauze în care am obținut hotărâri de condamnare și în care lucrurile păreau că se desfășoară potrivit aspectelor pe care eu le-am învățat din facultate până în prezent", a declarat procuroarea în fața camerelor de luat vederi.

"De la un timp, lucrurile nu mai stau așa. Aspect care se poate observa din conținutul hotărârilor judecătorești, care creează un aspect de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, poți fi revocat din DNA", a adăugat Deriuș.

Printre dosarele mediatizate în care a fost implicată se numără și cel al lui Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, trimis în judecată de DNA în iulie 2015 pentru nouă fapte de luare de mită, abuz în serviciu și șapte fapte de spălare de bani. Deriuș a intrat în acest dosar ca procuror de ședință începând cu 2018 și până în 2021, când a fost emisă sentința de condamnare la 11 ani și 8 luni de închisoare.

"Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentința. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public", a confirmat procuroarea, referindu-se la dezvăluirile Recorder.

Deriuș a adăugat un detaliu crucial: "Aș mai adăuga faptul că și în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînțeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către șeful Direcției, către șeful Secției judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă".

Contextul dosarului Vanghelie: Zece ani de proces și prescripția finală

Dosarul la care face referire Laura Deriuș are o istorie complicată și controversată. Marian Vanghelie a fost acuzat că, în perioada 2006-2014, în calitate de primar al Sectorului 5, ar fi primit mită de aproximativ 30 de milioane de euro – reprezentând un "comision" de 20% din valoarea contractelor de achiziții publice atribuite unor firme controlate de omul de afaceri Marin Dumitru.

Procesul a durat aproape zece ani, perioadă în care, potrivit informațiilor publice, în dosar s-au perindat 10 judecători – un fapt neobișnuit care a ridicat întrebări cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor.

În mai 2021, Tribunalul București l-a condamnat pe Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani, toate în formă continuată. Însă, în martie 2025, Curtea de Apel București a dispus achitarea și încetarea procesului penal, după ce faptele s-au prescris, aplicându-se în acest sens deciziile Curții Constituționale și ale Instanței supreme care au avut ca efect închiderea a peste 10.000 de dosare penale în România.

DNA avertizase încă din iunie 2024 că faptele de luare de mită se vor prescrie, iar ultima șansă pentru a evita prescrierea completă era 17 decembrie 2024. Cu toate acestea, la termenul din 15 noiembrie 2024, Curtea de Apel București a amânat procesul pentru 7 februarie 2025 – cu mult după data-limită semnalată de procurori.

"Arbitrariul intervine": Observațiile procuroarei despre decizia finală

Laura Deriuș a atras atenția și asupra conținutului deciziei finale din dosarul Vanghelie: "Interesant este că însăși hotărârea, adică decizia penală (...) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce știm noi despre chestiunile de drept. (...) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul".

Al doilea dosar Vanghelie: Presiuni și revocare din DNA

Mărturiile procuroarei nu s-au oprit aici. Laura Deriuș a relatat cum, după ce a trecut în 2023 de la Secția de judiciar la Secția de urmărire penală, a fost desemnată să lucreze într-un alt dosar complex, tot cu Marian Vanghelie ca suspect principal, alături de alte 56 de persoane cercetate.

"Având în vedere experiența mea pe această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același suspect, 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care am muncit extrem de mult. În momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de 2 ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume. În momentul în care am fost scoasă din dosar, dosarul avea 300 de volume", a explicat procuroarea.

Cu toate eforturile depuse, conducerea DNA a început să i se solicite insistent să părăsească ancheta: "Cu toate acestea, conducerea Direcției, în mod repetat, a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înțeles argumentele și normal că le-am expus".

Refuzul de a abandona dosarul a avut consecințe severe. "S-au găsit niște aspecte cu privire la chestiuni care nu sunt în regulă în activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune, printre altele, și prezența mea în fața Secției de procurori (din CSM)", a povestit Deriuș.

Deznodământul a fost unul fără precedent: "Toți membrii Secției de procurori în unanimitate au apreciat că toate aspectele din raportul de revocare erau nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aceste aspecte și a hotărât revocarea mea".

Cu alte cuvinte, deși Consiliul Superior al Magistraturii – autoritatea care supraveghează magistrații – a invalidat în unanimitate motivele revocării, șeful DNA, procurorul Marius Voineag, a procedat oricum la îndepărtarea procuroarei din instituție.

Episodul mandatelor blocate: Legături cu șeful DNA

Cel de-al treilea episod relatat de Laura Deriuș este poate cel mai grav. Ea a povestit cum, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, șeful de Secție i-a cerut să-i prezinte în prealabil cererile de interceptări înainte de a le trimite la judecătorul de drepturi și libertăți – o procedură neobișnuită care ridică suspiciuni de control ilegal al anchetelor.

"Știind anumite legături între persoanele pe care eu înțeleg să le cercetez și șeful Direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful Direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să emitem către dumnealui, să trimitem mandatele, solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a proteja dosarul", a explicat procuroarea.

Încercând să procedeze corect, Deriuș s-a prezentat la șeful Secției: "M-am prezentat la șeful Secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acest dosar. Mi s-a spus ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună-credință".

Însă răspunsul nu a venit: "A trecut o zi, două, trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult acest proces. Ulterior, am insistat la șeful Secției și el a devenit oarecum iritat".

Procuroarea a trebuit să recurgă la o metodă neconvențională pentru a-și face treaba: "Având în vedere această situație, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful Secției era plecat două zile în concediu și semnătura adresei o făcea o colegă a mea, care nu avea astfel de manifestări".

Strategia a funcționat: "Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți, cu solicitarea de a emite niște mandate de percheziție. Pe data de 20 februarie, am făcut această solicitare și tot pe 20 februarie judecătorul a emis mandatele de percheziție. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă și că sunt probe, ci că suspecții dau dovadă de o specializare".

Cu toate acestea, când s-a întors din concediu, șeful Secției a refuzat punerea în executare a mandatelor, deși acestea fuseseră deja aprobate de judecător: "Șeful Secției nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar așa s-a întâmplat. Am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și, la modul, nu știu cum să spun, franc, am fost întrebată într-un mod de natură să te intimideze".

Contextul mai larg: O justiție sub asediu

Mărturiile Laurei Deriuș se înscriu într-un tablou mai larg al problemelor semnalate la întâlnirea de la Cotroceni. La discuțiile publice, desfășurate timp de aproximativ patru ore, au participat 11 magistrați, dintre care procurori și judecători de la diverse instanțe din țară.

Printre problemele reclamate de participanți s-au numărat:

• Necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiției adoptate în 2022

• Existența unui "sistem oligarhic" la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție și la CSM

• Apropierea unor magistrați de actori politici

• Abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva unor magistrați considerați incomozi

• Probleme în modul în care sunt făcute detașările și delegările

• Presiuni exercitate de conducerea DNA asupra procurorilor

Judecătorul Liviu Cîrneciu de la Tribunalul Covasna a subliniat că "sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție", adăugând că "în ultimii ani, s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM".

Fostul procuror militar Bogdan Pîrlog, sancționat pentru opiniile critice la adresa sistemului de justiție, a declarat că "situațiile expuse în reportaj reprezintă vârful aisbergului", subliniind că încălcarea repartiției aleatorii a dosarelor este o problemă notorie care "a degenerat constant".

Reacția președintelui: Verificări și continuarea consultărilor

La finalul celor patru ore de dezbateri, președintele Nicușor Dan a mulțumit magistraților prezenți și a asigurat că persoanele vizate de acuzații vor avea posibilitatea să răspundă public.

"Vreau să vă mulțumesc pentru discuția asta, care cred că a fost extrem de utilă și pentru profesioniști și pentru oamenii care nu sunt în sistemul de justiție, dar au un interes pentru funcționarea lui. Este o primă discuție. Este o dezbatere, care e util să continue", a declarat șeful statului.

"Multe din lucrările care au fost sesizate, de dumneavoastră sau de alți magistrați, necesită verificări care o să ia timp", a adăugat președintele, precizând că administrația prezidențială rămâne deschisă pentru alte sesizări și sugestii.

Nicușor Dan a anunțat de asemenea că va iniția în ianuarie 2026 o consultare în rândul magistraților pentru a stabili dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns.

Frica din sistem: Doar 11 magistrați la discuțiile publice

Un aspect îngrijorător evidențiat de șeful statului în conferința de presă de duminică, 21 decembrie, a fost numărul extrem de mic de magistrați care au avut curajul să participe la discuțiile publice – doar 11, deși aproximativ 900 de procurori și judecători semnaseră anterior un mesaj de susținere pentru dezvăluirile din investigația Recorder.

"Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții și există o teamă în rândul acestora că participarea la întâlnirea de la Cotroceni poate avea repercusiuni", a explicat Nicușor Dan.

În total, luni au avut loc mai multe runde de consultări – prima publică, cu cei 11 magistrați care au acceptat să vorbească în fața camerelor, și ulterior două runde confidențiale, cu grupuri de câte aproximativ 20 de magistrați care au solicitat ca întâlnirile să nu fie publice.

Reacții: CSM contestă referendumul propus de președinte

Propunerea președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților privind funcționarea CSM a generat o reacție promptă din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Într-un comunicat, secția de procurori a CSM a declarat că președintele nu are dreptul legal de a demara un astfel de referendum, considerând "declarațiile absolut inacceptabile în orice stat democratic".

Cu toate acestea, președintele și-a menținut intenția, subliniind că mulți magistrați i-au trimis mesaje în particular – aproximativ 250 – dar că teama de represalii îi împiedică să vorbească public.

Perspectivă: O justiție la răscruce

Mărturiile de la Cotroceni, în special cele ale procuroarei Laura Deriuș, oferă o privire rară și nefiltrată asupra modului în care funcționează în realitate sistemul judiciar românesc. Ele confirmă ceea ce investigațiile jurnalistice au scos la iveală: existența unor mecanisme informale de control, presiuni asupra magistraților care nu se conformează, și o ruptură profundă între declarațiile oficiale despre independența justiției și realitatea din teren.

Cazul dosarului Vanghelie – cu cele 10 schimbări de completuri, cu prescrierea finală în ciuda avertismentelor DNA, și cu tentativele de blocare a anchetelor ulterioare – devine astfel un studiu de caz despre vulnerabilitățile sistemului judiciar românesc.

Întrebarea care rămâne este dacă aceste mărturii publice vor declanșa reforme reale sau vor rămâne doar un moment de transparență într-un sistem care, potrivit multor voci din interior, a devenit din ce în ce mai opac și mai puțin răspunzător în fața cetățenilor.

Consultările de la Cotroceni urmează să continue, iar președintele Nicușor Dan a promis că toate cazurile prezentate vor face obiectul unor verificări serioase. Rămâne de văzut dacă aceste verificări vor produce rezultate concrete sau dacă sistemul își va demonstra, încă o dată, reziliența în fața tentativelor de reformă.

Context legislativ și instituțional

Dezbaterile din 22 decembrie 2025 vin în contextul în care sistemul judiciar românesc se confruntă cu multiple provocări. Legile Justiției adoptate în 2022, despre care mulți magistrați spun că trebuie urgent modificate, au generat controverse legate de modul în care afectează independența magistraților și funcționarea instanțelor.

Totodată, deciziile Curții Constituționale privind prescrierea faptelor de corupție au avut un impact major, ducând la închiderea a peste 10.000 de dosare penale și generând percepția publică că sistemul protejează persoanele cu influență.

În acest context, mărturiile de la Cotroceni capătă o semnificație aparte, arătând că problemele nu sunt doar legislative, ci și instituționale – legate de modul în care puterea este exercitată în vârful sistemului judiciar și de absența mecanismelor eficiente de control și responsabilizare.

Articol realizat pe baza declarațiilor publice făcute la Palatul Cotroceni în data de 22 decembrie 2025 și a informațiilor publice despre dosarele menționate. Surse: Administrația Prezidențială, Agerpres, portalul instanțelor de judecată.