Criza carburanților: Coaliția a creat un grup de lucru pentru reducerea accizei, iar Ministerul Finanțelor propune și o taxă pe supraprofitul companiilor petroliere

Pe fondul celui mai sever șoc al prețurilor la pompă din România din ultimii ani, provocat de blocada Strâmtorii Ormuz în contextul războiului SUA-Israel-Iran, Coaliția de guvernare a decis luni, 30 martie, să înființeze un grup de lucru care să propună măsuri concrete privind reducerea accizei la carburanți. În paralel, conform unor surse guvernamentale, Ministerul Finanțelor a pus pe masă și un scenariu distinct: taxarea suplimentară a companiilor petroliere care înregistrează supraprofit în această perioadă. Nicio decizie finală nu a fost luată în ziua de luni, dar premierul Bolojan a confirmat seara că acciza va fi tăiată pentru motorină.

Cum a evoluat criza în ultimele zile: context necesar

Prețurile la carburanți au înregistrat cea mai abruptă creștere din ultimii ani, direct legată de războiul declanșat pe 28 februarie 2026 între SUA, Israel și Iran și de blocarea ulterioară a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene. Față de 1 ianuarie 2026, benzina s-a scumpit cu 1,70 lei pe litru, iar motorina cu 2,13 lei — un plin de 50 de litri costă acum cu circa 90 de lei mai mult decât la început de an.

România a ajuns să aibă un preț la pompă mai mare decât în Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria și chiar Spania.

Guvernul României a declarat situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere prin ordonanță de urgență adoptată la 23 martie 2026, plafonând adaosul comercial la benzină și motorină pe întreg lanțul economic — de la rafinare până la distribuție — și restricționând exporturile de carburanți. Această primă ordonanță nu a oprit însă scumpirile, prețurile continuând să crească în zilele care au urmat.

Ședința de luni: scenarii, nu decizii

La Palatul Victoria a avut loc luni dimineață o „ședință de lucru" privind noi măsuri pentru stoparea creșterii prețului carburanților, la care au participat premierul, ministrul Finanțelor și ministrul Energiei. Nu au fost luate decizii, ci au fost prezentate scenarii, ulterior discutate în ședința coaliției de la ora 13:00. La ședința din coaliție nu au participat liderii PSD, USR și UDMR, ci reprezentanți din eșalonul doi.

În urma ședinței, Coaliția a mandatat un grup de lucru format din viceprim-miniștrii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei, Irineu Darău, să propună un nou set de măsuri în ceea ce privește scumpirea carburanților. Principala măsură luată în calcul este reducerea accizei la carburanți.

Scenariul principal: reducerea treptată a accizei

Potrivit informațiilor obținute pe surse de Digi24, în ședința coaliției au fost discutate mai multe scenarii, principala variantă analizată fiind reducerea accizei. Se ia în calcul o reducere inițială de aproximativ 5%, cu posibilitatea extinderii etapizate, însă fără a depăși un plafon de 25%, din cauza limitărilor bugetare.

Mecanismul propus este unul dinamic, nu static: măsura ar urma să fie condiționată de evoluția prețurilor — pentru fiecare creștere de aproximativ 5% a prețului petrolului sau la pompă, acciza ar putea fi redusă proporțional.

Săptămâna viitoare cel mai probabil se va aproba o primă scădere cu 5% a accizei, iar apoi, o dată la 10 zile, Ministerul Finanțelor va face noi analize în funcție de cotațiile la bursă și prețurile din benzinării.

Variant TVA a fost eliminată din ecuație. Reducerea TVA nu mai este luată în calcul, în contextul deficitului bugetar ridicat și al constrângerilor europene. Premierul Bolojan explicase anterior că o reducere a cotei de TVA ar crea un conflict de infringement cu Uniunea Europeană.

În spațiul public a fost vehiculată și varianta unei reduceri de până la 45%, însă surse din Ministerul Finanțelor afirmă că aceasta nu este sustenabilă și nu există resurse bugetare pentru aplicarea ei.

Scenariul secundar: taxarea supraprofitului companiilor petroliere

Pe lângă accize, a apărut în discuție și un instrument cu totul diferit. Surse guvernamentale au declarat că în ședința Coaliției s-a pus pe masă și scenariul unui mecanism prin care statul ar putea taxa suplimentar operatorii de pe piața benzinăriilor din România care fac supraprofit în această perioadă. „S-a discutat de principiu", a declarat unul dintre participanți, precizând că nu a fost adus în discuție un prag peste care profitul ar fi considerat „supraprofit".

Propunerea ar fi venit dinspre Ministerul Finanțelor, pe motiv că unele companii — precum OMV Petrom, care acoperă o parte din consumul intern din petrol extras din România, dar și Socar și Rompetrol care aduc petrol din Azerbaidjan — nu ar fi afectate în mod direct de războiul din Iran. Cu alte cuvinte, aceste companii ar continua să beneficieze de prețuri de achiziție relativ stabile, în timp ce prețurile de vânzare la pompă au explodat — generând marje excepționale.

Măsura va fi analizată de specialiști și nu s-a luat nicio decizie în acest moment.

Seara: Bolojan confirmă că acciza la motorină va fi tăiată

În seara zilei de luni, premierul Ilie Bolojan a apărut în direct la Digi24 și a confirmat că acciza va fi redusă — dar numai pentru motorină, nu și pentru benzină — și că se va constitui un fond de solidaritate alimentat din profitul companiilor petroliere, detalii urmând a fi publicate oficial.

Logica premierului cu privire la finanțarea măsurii fusese expusă anterior: tot ce a încasat bugetul de stat suplimentar pe componenta de TVA în această lună, ca urmare a creșterii prețurilor, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face.

Avertismentul BNR și critica sindicatelor

Măsurile luate până acum de Guvern au stârnit și reacții critice din partea unor experți și organizații. Un consilier BNR a declarat public că „scumpirile sunt inevitabile" și că România „nu are spațiu fiscal" pentru reducerea semnificativă a accizelor.

Blocul Național Sindical a transmis Guvernului Bolojan că ordonanța care reduce adaosul comercial nu va avea efectul scontat și acuză Executivul că pasează povara crizei petroliere către firme și salariați, în loc să reducă accizele și TVA. BNS atrage atenția că, pe fondul majorării prețurilor, statul își crește oricum încasările peste nivelul prevăzut în construcția bugetului.

Guvernul a majorat accizele la carburanți în trei rânduri: 1 ianuarie 2025, 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Astfel, nivelul accizelor din România este mult peste minimul acceptat de acquis-ul comunitar. BNS a cerut revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ca primă măsură.

Ce fac alte state europene

România nu este singura care caută soluții. Spania a redus temporar cota de TVA aplicată carburanților de la 21% la 11%. Statele baltice au redus temporar acciza la motorină cu 15%, ceea ce a dus la o scădere a prețului de 8,6 cenți pe litru. Letonia a introdus în plus o taxă de solidaritate pentru comercianții de carburanți, similară ca logică scenariului discutat și în coaliția românească.

Decizia finală privind calendarul și amploarea reducerii accizei urmează să fie anunțată în cursul săptămânii viitoare, după finalizarea calculelor Ministerului Finanțelor, și va fi transpusă într-o nouă ordonanță de urgență.