Bugetul pe 2026, adoptat după o noapte-maraton în Parlament. AUR l-a atacat imediat la CCR — decizia, joi

România a intrat în 2026 fără buget aprobat — pentru a treia oară consecutiv. Vineri, 20 martie, după o săptămână de tensiuni în coaliție, blocaje în comisii, dezbateri până la ora 3 noaptea și un schimb de acuzații publice între PSD și PNL, Parlamentul a votat în cele din urmă legea bugetului de stat și pe cea a bugetului asigurărilor sociale. Luni, AUR a depus două sesizări de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, care le-a programat pentru dezbatere pe 26 martie. Legea nu va intra în vigoare până la pronunțarea CCR.

Trei luni de întârziere și o noapte fără somn

Parlamentul a adoptat bugetul pe 2026 cu 319 voturi „pentru", 104 „contra" și o abținere, după mai multe zile de tensiuni, contraziceri și atacuri în coaliția de guvernare. Bugetul asigurărilor sociale a trecut separat cu 314 voturi „pentru", 105 „împotrivă" și 12 abțineri.

Adoptarea cu aproape trei luni întârziere față de termenul legal de 31 decembrie este rezultatul unui calvar legislativ care a scos la suprafață toate fisurile coaliției PSD-PNL-UDMR. Bugetul a fost dezbătut în Parlament timp de o săptămână, calendarul inițial al dezbaterilor fiind prelungit din cauza divergențelor dintre partidele de coaliție asupra amendamentului propus de PSD la pachetul social.

Punctul de blocaj: reprezentanții PSD au amenințat că nu vor vota bugetul dacă nu va fi acceptat amendamentul privind pachetul social de alocare a 1,1 miliarde lei pentru ajutoare one-off pentru familiile cu copii și venituri reduse, pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap și pensionari. PNL a refuzat, acuzând că PSD „vrea să arunce din nou în aer deficitul, din populism". PSD a ripostat că „PNL, USR și AUR și-au dat mâna pentru sărăcirea poporului român."

Deblocarea a venit joi dimineață: liderii coaliției s-au întrunit și au ajuns la un acord privind adoptarea amendamentului PSD și reducerea cheltuielilor care țineau de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe în anii anteriori. Pachetul de solidaritate a rămas la 1,7 miliarde de lei — jumătate din cât solicitase inițial PSD.

Dezbaterile finale din plenul reunit au început joi noaptea. Parlamentarii au stat până la ora 3:00 dimineața, iar discuțiile au fost finalizate vineri, când s-a dat votul final.

Ce prevede bugetul

Deficitul și PIB-ul. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB — respectiv 127,7 miliarde lei — și este proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, cu o creștere economică programată la 1%.

Pensiile — înghețate din nou. Pensiile rămân înghețate, punctul de pensie rămâne la 81 lei. Bugetul asigurărilor sociale prevede cheltuieli de 158,9 miliarde lei în 2026, mai mari cu numai 0,53% față de cele din anul precedent. Contribuțiile asiguraților acoperă doar 127,3 miliarde lei, iar statul subvenționează pensiile cu peste 36 de miliarde de lei.

Salariile bugetarilor. Bugetul pe 2026 continuă înghețarea salariilor și mizează pe efectul integral al pachetelor fiscale din 2025. Salariile reale ale angajaților publici vor rămâne negative pe prima jumătate a lui 2026, iar consumul privat este prognozat în scădere. Cumulat din 2024, pierderea de putere de cumpărare a sectorului public este estimată la 15–20%.

Indemnizația de hrană de 347 lei lunar și voucherele de vacanță de 800 lei vor fi acordate doar angajaților cu salarii nete de până la 6.000 lei.

Salariul minim crește. Salariul minim brut va crește la 4.325 lei lunar, începând cu 1 iulie 2026, față de 4.050 lei în prezent.

Investițiile. Investițiile sunt estimate la aproximativ 164 miliarde lei — cu aproape 26 miliarde mai mult decât în 2025. Cea mai mare parte va proveni din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, inclusiv PNRR.

Dobânzile la datoria publică cresc semnificativ: de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei — o creștere de aproximativ 0,4% din PIB, reflectând acumularea datoriei din anii anteriori.

Reacția lui Bolojan după vot

Premierul Ilie Bolojan a descris bugetul ca pe o „centură de siguranță": „Vă mulțumesc tuturor parlamentarilor care ați votat bugetul! Un buget care prevede o nouă abordare, corectă față de cetățeni. Toate reformele făcute până acum — reforma administrației, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituțiile publice — sunt reflectate în acest buget. Nimeni nu va putea arunca la coș efortul românilor din ultimele luni risipind finanțele publice." A încheiat cu: „Dumnezeu să aibă în pază România."

AUR la CCR: pensii neindexate și procedură accelerată

AUR a depus luni, 23 martie, două sesizări de neconstituționalitate vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale de stat, susținând că acestea au fost adoptate cu „încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată care a blocat dezbaterea reală în Parlament și a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare".

Principalele argumente ale AUR sunt trei. Primul: fundamentarea nerealistă a bugetului, construit pe estimări optimiste care nu reflectă situația economică reală. Al doilea și cel mai substanțial din punct de vedere juridic: refuzul de a indexa pensiile conform legii, ceea ce contravine principiilor constituționale privind protecția socială. Al treilea: procedura legislativă accelerată, cu 47 de amendamente adoptate în comisia specială de la Senat și 61 în cea de la Cameră — fără dezbatere publică reală.

Magistrații au anunțat și ei că vor apela la toate căile legale posibile pentru a-și recupera drepturile — bani care ar fi trebuit să ajungă la ei din sentințe câștigate în instanță, dar care au fost transferați dinspre bugetul ICCJ în cadrul negocierilor din coaliție.

Curtea Constituțională a programat dezbaterea sesizărilor AUR pe 26 martie. Până la pronunțarea CCR și promulgarea de către președintele Nicușor Dan, legile bugetare nu intră în vigoare.

Contextul: un buget construit pe ghimpi

Bugetul pe 2026 vine după doi ani consecutivi în care România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană — în jur de 8% din PIB în 2024 — și după un pachet fiscal major adoptat în 2025 care a inclus creșterea TVA, înghețarea salariilor și pensiilor, accize mai mari și contribuții de sănătate extinse. Comisia Europeană a deschis procedura de deficit excesiv împotriva României, iar PNRR condiționează accesul la fonduri de reducerea deficitului după un calendar agreat cu Bruxelles-ul.

Obiectivul de 6,2% deficit este primul pas dintr-o traiectorie de consolidare care ar trebui să aducă deficitul sub 3% — pragul din Tratatul de la Maastricht — până în 2031. Dacă această traiectorie va fi respectată depinde, în primul rând, de dacă bugetul adoptat vineri va supraviețui controlului CCR — și de dacă coaliția care l-a votat va supraviețui ea însăși tensiunilor din lunile următoare.