Criză în coaliția de guvernare: PSD acuză că „Nazare s-a înțeles cu bogații" după eliminarea impozitului pe cifra de afaceri

Tensiunile au escaladat după adoptarea pachetului fiscal în care guvernul elimină taxa de 1% pentru multinaționale, în timp ce introduce noi obligații pentru pensionari și mame

Coaliția de guvernare se confruntă cu o nouă criză internă majoră după adoptarea, vineri, 29 august 2025, a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare. Social-democrații atacă vehement decizia ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, de a elimina impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale, în timp ce se mențin sau se introduc noi taxe pentru cetățeni.

Atacul frontal al lui Adrian Câciu

Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a lansat cele mai dure critici la adresa deciziei guvernului pe pagina sa de Facebook: „Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați."

Câciu consideră „total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri - un nimic, având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor".

Social-democratul susține că a încercat să intervină direct: „Am spus acest lucru în coaliție, am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu)".

Calculul pierderilor bugetare

Adrian Câciu a cuantificat impactul financiar al acestei decizii: „Mai mult. Au renuțat la un venit cert de 3,7 mld lei (atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal!"

Potrivit calculelor sale, România pierde astfel venituri bugetare sigure în valoare de 3,7 miliarde de lei anual, reprezentând încasările din impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) din 2024.

Solidaritatea liderilor PSD

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, s-a alăturat criticilor, considerând măsura „imorală": „Nu suntem de acord cu faptul ca mamele şi pensionarii să plătească CASS, în timp ce multinaţionalele câştigă peste 1,2 miliarde de lei prin scutirea de impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Acest lucru este imoral şi PSD nu poate susţine astfel de lucruri".

Grindeanu a anunțat că grupul parlamentarilor social-democraţi va formula amendamente după ce guvernul va trimite legile la Parlament, fără să precizeze însă poziția PSD în cazul unui eventual vot de încredere.

Argumentele ministrului Nazare

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, afirmă că măsurile adoptate în pachetul al doilea vizează finanţele publice și „reuşesc să rezolve nişte probleme structurale" legate de modul în care se colectează banii publici.

Nazare descrie „eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri" ca fiind „o măsură necesară pentru relansarea investițiilor private", poziție care contrastează dramatic cu viziunea PSD.

Potrivit ministrului, „impactul pachetului fiscal adoptat vineri este de 3,7 miliarde de lei, iar al celorlalte pachete de 6,9 miliarde de lei", sugerând că veniturile pierdute prin eliminarea IMCA vor fi compensate prin alte măsuri.

Contextul economic și presiunile externe

Decizia vine în contextul în care România se confruntă cu „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană" și „nivelul scăzut al colectării fiscale, de aproximativ 27% din PIB, față de media europeană, care depășește 40%".

Guvernul a adoptat această măsură ca parte a strategiei de atragere a investițiilor străine și de îmbunătățire a climatului de afaceri, însă timing-ul - concomitent cu introducerea de noi taxe pentru cetățeni - a generat controverse majore în coaliție.

Amendamentele anunțate de PSD

Social-democrații au anunțat deja că vor depune amendamente la această lege pentru ca impozitul pe cifra de afaceri să rămână în vigoare. De asemenea, Câciu anunță un amendament pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS.

Această strategie ar putea duce la un blocaj legislativ în Parlament, unde coaliția are nevoie de coeziune pentru a trece reformele prin procedura de asumarea răspunderii.

Impactul asupra multinaționalelor

Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri va beneficia în principal marile companii multinaționale care operează în România și care au o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Măsura va fi „înlocuită cu reguli punctuale de monitorizare a cheltuielilor sensibile (management, consultanță, proprietate intelectuală)".

Potrivit estimărilor din coaliție, multinaționalele active în România realizează afaceri în valoare totală de aproximativ 250 de miliarde de euro anual, ceea ce făcea ca impozitul de 1% să reprezinte o sumă substanțială pentru bugetul de stat.

Perspectivele crizei

Această nouă dispută marchează o escaladare a tensiunilor din coaliția de guvernare și ridică întrebări asupra coeziunii necesare pentru implementarea reformelor structurale. Adrian Câciu a formulat direct întrebarea: „Taxați bogații sau vă e frică de ei?", semnalând o fractură ideologică profundă în abordarea politicilor fiscale.

Conflictul vine în contextul în care guvernul Bolojan încearcă să treacă prin Parlament un pachet amplu de reforme, iar orice criză internă în coaliție ar putea compromite întregul proces de consolidare fiscală pe care România și l-a asumat în fața Comisiei Europene.

Următorii pași

Guvernul urmează să trimită legile la Parlament, unde se va decide dacă reforma va trece prin procedura de asumarea răspunderii sau prin vot parlamentar clasic. PSD a anunțat deja că va formula amendamente, iar răspunsul celorlalți parteneri de coaliție la aceste propuneri va determina amploarea crizei politice.

În acest context, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru multinaționale devine nu doar o măsură economică, ci și un test crucial pentru stabilitatea coaliției de guvernare și capacitatea acesteia de a implementa reformele asumate în fața partenerilor europeni.

Tensiunile din coaliție reflectă diferențe fundamentale de abordare asupra echității fiscale și a priorităților economice, iar rezolvarea acestui conflict va influența major cursul reformelor structurale din România.