Costurile de împrumut ale României coboară sub cele ale Ungariei pentru prima dată după o perioadă îndelungată – un semnal de încredere pe fondul consolidării fiscale

România trece printr-un moment de cotitură pe piețele financiare: costurile de finanțare pe termen lung au scăzut constant în ultima lună și jumătate, iar în ultimele zile au coborât sub cele ale Ungariei, marcând o inversare notabilă a tendințelor recente. În zilele următoare, țara se confruntă cu un vârf de plăți la datoria publică – împrumuturi de 15,2 miliarde de lei ajung la scadență pe piața internă – însă contextul pare favorabil refinanțării.

Schimbarea dinamicii regionale: România depășește Ungaria

Obligațiunile guvernamentale românești la 10 ani tranzacționează în prezent la randamente mai mici decât cele ale Ungariei, după ce costurile de finanțare ale țării noastre au scăzut constant în ultimele șase săptămâni. În contrast, titlurile de stat ungare denominate în forinți pe 10 ani au depășit chiar nivelul de 7,1%, fiind în creștere consistentă în ultima lună, evoluție contrară celei a bondurilor românești.

Această inversare marchează un moment important, având în vedere că România a înregistrat în mod tradițional cele mai ridicate costuri de împrumut din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria – deși cu propriile provocări fiscale – beneficia de condiții ceva mai favorabile.

Contextul fiscal al celor două țări vecine

Ungaria: perspective fiscale în deteriorare și presiuni electorale

Perspectivele fiscale ale Ungariei s-au înrăutățit semnificativ în ultimele luni, ceea ce explică parțial creșterea costurilor de împrumut. Agenția de rating S&P Global estimează un deficit bugetar de 4,5% din PIB pentru 2025, peste așteptările inițiale ale guvernului de la Budapesta, care mizează pe un nivel între 4 și 4,5% din PIB.

În aprilie 2025, S&P Global a degradat perspectiva asociată ratingului Ungariei de la "stabilă" la "negativă", avertizând că o creștere semnificativă a deficitului, cuplată cu inflație ridicată și presiuni pe piața valutară, ar putea amenința chiar ratingul de țară – aflat deja la limita inferioară a categoriei "investment grade" (BBB minus).

Presiunile bugetare sunt amplificate de apropierea alegerilor parlamentare din 2026. Premierul Viktor Orban, aflat la putere de 15 ani, a lansat un pachet amplu de măsuri electorale: reduceri de taxe pentru familii, majorări de salarii și modificări ale schemei de pensii, măsuri estimate de S&P la circa 2% din PIB. Doar în februarie 2025, Ungaria a cheltuit 536 miliarde de forinți (1,61 miliarde de dolari) pentru actuala schemă de pensii, sporind semnificativ presiunea asupra deficitului.

În plus, deficitul cumulat în primele patru luni ale anului 2025 a depășit 2,9 trilioane de forinți (aproximativ 8 miliarde de dolari), cel mai mare nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă. Pentru a controla situația, guvernul de la Budapesta a înghetat o parte din cheltuieli în mai 2025, însă măsura vine prea târziu pentru a împiedica deteriorarea percepției investitorilor.

Banca Centrală a Ungariei menține de peste un an rata dobânzii la 6,5%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, încercând să ancoreze așteptările inflaționiste într-un context economic dificil.

Analiștii de la Erste Bank se așteaptă ca politica fiscală laxă să crească presiunile inflaționiste în Ungaria, în timp ce banca centrală va menține o politică monetară strictă în perioada următoare pentru a contracara aceste efecte.

România: consolidare fiscală și semne de încredere

România se află teoretic într-o perioadă de consolidare fiscală, deși provocările rămân majore. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 – de departe cel mai mare din Europa – la un nivel estimat de 8,4% din PIB pentru 2025, conform planului de ajustare convenit cu Comisia Europeană. Pentru 2026, ținta este de aproximativ 6% din PIB.

Corecția deficitului a început cu creșterea taxelor pe consum – majorarea TVA și a accizelor. Din ianuarie 2026 urmează și creșterea impozitelor pe companii, în timp ce salariile în sectorul public rămân înghețate. Aceste măsuri, deși impopulare, au început să restabilească încrederea investitorilor în capacitatea României de a-și îndeplini angajamentele fiscale.

După puseul inflaționist generat de majorarea TVA și a accizelor, inflația este așteptată să scadă pe parcursul anului 2026, pe fondul scăderii cererii din economie. În compensație, creșterea economică ar putea fi stimulată de investiții mai mari, finanțate cu fonduri europene ce ar putea atinge un nivel record.

Dinamica costurilor de finanțare

Scăderi consistente pentru România

În ultimele șase săptămâni, costurile de finanțare ale României au înregistrat scăderi notabile pe întreaga gamă de maturități. Comparativ cu prima jumătate a lunii septembrie 2025, reducerile sunt de aproximativ 50-60 de puncte de bază pentru obligațiunile în lei.

În octombrie 2025, pentru prima dată în acest an, costul de finanțare al statului pe termen lung în lei a scăzut sub 7%, atingând 6,93% – cel mai mic nivel din 2025. Ministerul Finanțelor a subliniat că această evoluție favorabilă este rezultatul unei abordări prudente, inclusiv a politicii de prefinanțare a necesarului pe anul curent.

Evoluții pozitive similare se înregistrează și pentru euroobligațiunile românești (titluri de stat emise în euro și USD pe piețele externe), unde scăderile sunt de 20-30 de puncte de bază.

Finalizarea programului de împrumuturi pentru 2025

Execuția planului de finanțare după primele 10 luni ale anului 2025 este foarte bună, având în vedere ciclul electoral prelungit din România și pierderea inițială de credibilitate după ce ținta de deficit de 7% anunțată prin legea bugetului de stat s-a dovedit a fi nerealista.

Împrumuturile realizate de Ministerul Finanțelor au ajuns, după primele 10 luni, la 248 miliarde de lei, conform datelor publicate. Această sumă este cu aproximativ 11% mai mare decât calculele de la începutul anului, după ce necesarul de finanțare a fost revizuit în sus la rectificarea bugetară, cu 27 miliarde de lei față de cele 232 miliarde de lei estimate inițial de Guvernul Ciolacu.

Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei Statului, a precizat pentru Bloomberg că România își va reduce anul viitor împrumuturile de pe piețele externe – doar 10-11 miliarde de euro, comparativ cu aproximativ 18 miliarde de euro atrase în 2025. Acest nivel mai scăzut al împrumuturilor externe va fi compensat printr-o finanțare crescută din partea Mecanismului de Redresare și Reziliență al UE (PNRR) și din fondurile de apărare.

Împrumuturile din ultimele două luni ale anului 2025 sunt așteptate să fie mai mici decât rambursările programate, ceea ce va duce la o emisiune netă ușor negativă și va exercita presiune descendentă asupra randamentelor – un semnal pozitiv pentru piață.

Contextul mai larg: datoria publică în creștere

Datoria publică a României a continuat să crească în 2025, ajungând la 937 miliarde de lei în noiembrie (54,3% din PIB), iar la jumătatea anului depășise deja 1.040 miliarde de lei (57,2% din PIB). Creșterea este una accelerată atât în termeni nominali, cât și ca pondere din PIB.

Această evoluție este explicată de deficitul bugetar record din anul electoral 2024 și de costurile ridicate ale datoriei. Costul mediu al datoriei publice – nivelul mediu al dobânzii plătite – a sărit de la 3,6% la finalul anului 2023 la 4,7% în mai 2025, conform celor mai recente date disponibile.

Doar din costurile de finanțare, România acumulează datorie publică și crește raportul dintre datorie și PIB. Conform analizelor BCR, în 2025, doar serviciul datoriei publice (dobânzile) va avea o influență în creșterea datoriei publice ca procent din PIB de peste 2 puncte procentuale.

Perspectivele pentru 2026

Pentru anul viitor, provocările rămân semnificative. Planul structural de ajustare a deficitului bugetar convenit cu Comisia Europeană se întinde pe 7 ani, cu reduceri de câte 0,8% din PIB anual. Totuși, stocul de datorie va continua să crească, iar cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să ajungă la 3,5% din PIB în 2031 (aproximativ 100 miliarde de lei), de la 2% din PIB (35 miliarde de lei) în 2024.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% pe termen lung nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe.

"Prin prefinanțare și extinderea maturității datoriilor, ne asigurăm că evităm presiuni suplimentare asupra costurilor statului, transformând încrederea investitorilor în beneficii concrete și durabile pentru bugetul public", a subliniat Nazare.

Concluzie

Scăderea costurilor de împrumut ale României sub cele ale Ungariei reprezintă un semnal pozitiv și o recunoaștere a eforturilor de consolidare fiscală, chiar dacă drumul către echilibru rămâne lung și dificil. În contextul în care Ungaria se confruntă cu propriile provocări fiscale și electorale, România beneficiază de pe urma credibilității recâștigate prin măsuri concrete de ajustare.

Totuși, expertul Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, avertizează că pentru a reversa tendința crescătoare a datoriei publice, România va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar – ceva ce țara a înregistrat doar în trei ani din ultimii douăzeci (2013, 2014 și 2015).

Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina dacă această îmbunătățire a costurilor de finanțare se va menține și dacă România va reuși să își respecte angajamentele fiscale pe termen lung, într-un context regional și internațional marcat de incertitudine economică și geopolitică.