Justitie
28 dec. 2025
Zi decisivă pentru pensiile speciale ale magistraților. CCR se pronunță asupra celui de-al doilea proiect de reformă al Guvernului Bolojan
Timp de citire: 3 minute
București, 5 ianuarie 2026 – Curtea de Apel București a respins luni cererile de amânare formulate de judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Bușuioc, contestați în instanță de avocata Silvia Uscov, membră a partidului AUR. Instanța a permis începerea judecății pe fond a celor două dosare separate, care vizează legalitatea numirilor celor doi magistrați din vara anului 2025. Pronunțarea a fost amânată pentru 16 ianuarie 2026 – exact în ziua în care CCR are programat un nou termen pentru dezbaterea constituționalității reformei pensiilor magistraților, adoptată recent de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Coincidența temporală a stârnit speculații privind posibile influențe asupra componenței și deciziilor Curții Constituționale.
Ședința de luni, 5 ianuarie, a fost marcată de momente tensionate. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu, care judecă dosarul, a respins categoric cererile de amânare pentru comunicarea unor acte suplimentare, adresându-se direct unui reprezentant al Administrației Prezidențiale: „Curtea respinge cererea apărării de amânare pentru a comunica alte acte. Dacă vreți să fiți în concediu e problema dvs. Vă rog să nu mă întrerupeți! Vă dau afară din sală!”
Avocatul lui Dacian Dragoș a invocat tardivitatea contestațiilor, susținând că acestea ar fi trebuit depuse în maximum 30 de zile de la emiterea decretelor de numire. Instanța a respins însă toate excepțiile procedurale, permițând astfel trecerea la analiza pe fond a argumentelor.
La ieșirea din sală, consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov a declarat: „Eu rămân convins că sentința va fi una de respingere a cererii de suspendare, nu există niciun argument ca instanța să dispună suspendarea dosarului.”
Avocata Silvia Uscov, membră AUR din iunie 2025 și cunoscută pentru apărarea partidului în diverse procese, a depus contestațiile pe 30-31 decembrie 2025. Ea solicită anularea decretelor de numire și suspendarea executării lor, argumentând că niciunul dintre cei doi judecători nu îndeplinește condiția constituțională de „vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
Dacian Cosmin Dragoș a fost numit la propunerea președintelui Nicușor Dan (USR).
Mihai Bușuioc a fost numit la propunerea Senatului, dominat de PSD.
Uscov a justificat demersul pe rețelele sociale: „Dacă numirile sunt făcute cu încălcarea Constituției, ce garanție mai avem pentru drepturile noastre? CCR trebuie să fie un etalon al rigorii juridice.” Ea a negat orice legătură directă cu AUR, prezentând acțiunea ca pe una civică.
Pe lângă cele două contestații la numirile CCR, Uscov a atacat și decizia Guvernului Bolojan privind înființarea comitetului pentru revizuirea legislației în justiție – dosar amânat separat pentru 12 ianuarie.
Dosarul a fost repartizat judecătoarei Olimpiea Crețeanu, cunoscută pentru decizii controversate în trecut:
În 2013, a achitat omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul președinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”. Atunci, a formulat o cerere de abținere, motivând că soțul ei avea un contract de arendă cu Ioan Niculae, dar cererea a fost respinsă.
În 2020, a fost locțiitor al președintelui Biroului Electoral al Sectorului 1 la alegerile locale câștigate de Clotilde Armand (USR). A refuzat să semneze procesul-verbal cu rezultatele, invocând nereguli la numărarea voturilor, și a fost audiată într-un dosar penal deschis de Secția Specială.
Coincidența cu termenul CCR din 16 ianuarie privind pensiile magistraților ridică întrebări privind posibile efecte strategice. O eventuală suspendare a mandatelor celor doi judecători ar putea altera majoritatea la Curte, complicând sau amânând decizia pe reforma pensiilor – un subiect sensibil, cu sesizări de neconstituționalitate pendinte. Fostul președinte CCR Augustin Zegrean a comentat că amânarea „le convine probabil” magistraților constituționali, oferind „un bun motiv să nu judece nici de data aceasta”.
Critici au semnalat o posibilă „dublă măsură” la Curtea de Apel București: dosarele Uscov au primit termene extrem de rapide (5 ianuarie), în timp ce alte cauze similare de contencios administrativ au fost amânate până în februarie.
Analiști juridici precum Toni Neacșu subliniază că interpretarea vechimii trebuie să fie „largă”, incluzând diverse forme de activitate juridică, nu doar strictă.
Procesul evidențiază tensiuni persistente în justiția românească la începutul anului 2026, cu miză directă asupra echilibrului constituțional și reformelor guvernamentale.