Cercetători români brevetează material compozit revoluționar din plastic și sticlă reciclate pentru industria construcțiilor

O echipă de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați a dezvoltat un produs inovator care înlocuiește agregatele naturale, contribuind la economia circulară și protecția mediului

Galați/Tulcea, 12 noiembrie 2025 – Patru cercetători din județul Galați și Tulcea au obținut brevetul pentru un material compozit inovator care transformă deșeuri de plastic și sticlă în agregate pentru industria construcțiilor, oferind o alternativă sustenabilă la materialele naturale tradiționale. Invenția, realizată sub egida Universității Dunărea de Jos din Galați, reprezintă un pas semnificativ în direcția economiei circulare și a reducerii impactului negativ al deșeurilor plastice asupra mediului.

Echipa de cercetare și geneza proiectului

Echipa de inovatori este formată din Cătălin Fetecău, Iulian Manole și Felicia Stan, toți trei din Galați, împreună cu Ionuț Tudorache din Tulcea. Cererea de brevetare a fost depusă în 2022 la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), iar aprobarea acesteia marchează recunoașterea oficială a unei inovații cu potențial major pentru industria construcțiilor și economia circulară.

Pentru Ionuț Tudorache, care este și director al unei societăți de salubrizare, aceasta este a doua invenție brevetată care utilizează produse reciclate, demonstrând o preocupare constantă pentru găsirea de soluții practice la problema gestionării deșeurilor.

De la problemă la soluție: motivația din spatele inovației

Ideea materialului compozit a plecat de la o nevoie concretă identificată în procesul de gestionare a deșeurilor. „În urma sortării deșeurilor, a fracției reciclabile, rămân pe banda de sortare fracții din plastic care de obicei erau valorificate energetic, la fabricile de ciment. Din nevoia de a nu mai elimina astfel aceste deșeuri, pentru că poluează în primul rând și pentru că ținta României a crescut foarte mult pentru reciclare, având în vedere și direcția europeană de reintroducere a deșeurilor în circuitul economic și resursele care se consumă și care nu sunt nelimitate, a apărut ideea de a face ceva cu aceste deșeuri", a explicat Ionuț Tudorache pentru AGERPRES.

Contextul european și presiunile legislative

România, ca stat membru al Uniunii Europene, este supusă unor ținte ambițioase de reciclare stabilite prin directivele europene privind economia circulară. Până în 2025, statele membre trebuie să recicleze minimum 55% din deșeurile municipale, procent care crește la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035.

În plus, valorificarea energetică a deșeurilor plastice la fabricile de ciment, deși o practică răspândită, este tot mai criticată din perspectiva sustenabilității, deoarece implică arderea materialelor care ar putea fi reintroduse în circuitul economic prin reciclare.

Caracteristicile tehnice ale materialului compozit

Noul material compozit dezvoltat de echipa de cercetători prezintă o serie de caracteristici tehnice superioare care îl fac competitiv față de agregatele naturale tradiționale:

Proprietăți fizice și mecanice

Greutate redusă: Materialul compozit are o densitate semnificativ mai mică decât produsele cu agregate naturale, ceea ce:

• Reduce costurile de transport

• Facilitează manipularea în șantier

• Diminuează sarcinile asupra structurilor de susținere

Prelucrabilitate ridicată: Materialul se poate modela și prelucra cu ușurință, oferind flexibilitate în aplicații.

Rezistență mecanică superioară: Include:

• Rezistență la uzură – esențială pentru durabilitatea construcțiilor

• Rezistență la îngheț – crucială pentru clima României cu ierni aspre

• Rezistență la compresiune comparabilă cu agregatele naturale

Rezistență la radiații UV: Materialul nu se degradează sub acțiunea razelor ultraviolete, asigurând longevitate în aplicații exterioare.

Aplicații în industria construcțiilor

Materialul compozit poate fi utilizat ca substitut al agregatelor naturale în producția de:

• Beton – pentru structuri rezidențiale, comerciale și industriale

• Ciment – în diverse grade și aplicații

• Elemente prefabricate – dale, borduri, pavele

• Mortare și tencuieli – pentru finisaje exterioare și interioare

Versatilitatea aplicațiilor face ca materialul să poată fi integrat în proiecte de construcții la toate nivelurile, de la infrastructură publică până la construcții rezidențiale.

Impact asupra mediului și economiei circulare

Reducerea poluării cu plastic

Plasticul reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu globale. Timpul de descompunere a deșeurilor plastice în natură poate ajunge la aproximativ 500 de ani, conform estimărilor științifice. Prin reintroducerea acestor materiale în circuitul economic, inovația românească contribuie direct la:

• Reducerea depozitării – diminuarea volumului de deșeuri care ajung în depozitele ecologice

• Prevenirea poluării solului și apelor – plasticul depozitat eliberează microplastice și substanțe toxice

• Scăderea emisiilor de carbon – prin evitarea incinerării și a transportului pe distanțe lungi către depozite

Protejarea resurselor naturale

„Înlocuirea agregatelor naturale prin producerea acestui material ar ușura și ar îmbunătăți calitatea vieții și ar reduce impactul negativ al depozitării și al poluării. Nu mai depozităm aceste deșeuri plastice, pentru că știm că plasticul nu se descompune pentru aproape 500 de ani, îl reintroducem în circuitul economic și reducem utilizarea agregatelor naturale, iar albiile râurilor nu vor mai fi excavate pentru a se extrage nisip, de exemplu", a subliniat Ionuț Tudorache.

Extracția de agregate naturale – nisip, pietriș, rocă spartă – din albiile râurilor și carierele de piatră are efecte devastatoare:

• Eroziunea malurilor și modificarea cursurilor de apă

• Distrugerea habitatelor acvatice

• Degradarea peisajului și a ecosistemelor locale

• Epuizarea resurselor minerale neregenerabile

Implicații economice și sociale

Reducerea taxei de habitat

Gestionarea deșeurilor în România este finanțată în mare parte prin taxa de habitat plătită de populație, care a crescut constant în ultimii ani pentru a acoperi costurile ridicate ale colectării, sortării, reciclării și depozitării deșeurilor.

Dezvoltarea de soluții care valorifică mai eficient deșeurile poate contribui pe termen lung la:

• Stabilizarea sau chiar reducerea taxei de habitat

• Crearea de valoare economică din materiale considerate anterior reziduuri

• Generarea de locuri de muncă în industria reciclării și prelucrării materialelor compozite

Potențialul de comercializare

Materialul brevetat are potențial de a fi comercializat atât pe piața internă, cât și la nivel internațional, în contextul în care:

• Industria construcțiilor caută materiale sustenabile certificate

• Companiile sunt sub presiune să reducă amprenta de carbon

• Consumatorii finali sunt din ce în ce mai conștienți de impactul ecologic

Contextul inovației românești în domeniul materialelor sustenabile

Brevetul obținut de echipa din Galați și Tulcea se înscrie într-un trend european și global de dezvoltare a materialelor de construcții alternative, bazate pe principiile economiei circulare. La nivel internațional, există exemple similare:

• Plastic Road (Olanda) – șosele construite din plastic reciclat

• Beton cu agregate din sticlă reciclată (diverse țări europene)

• Cărămizi din deșeuri plastice (India, Kenya)

România, prin cercetători precum cei patru din Galați și Tulcea, demonstrează că are capacitatea de a contribui la această revoluție verde în construcții.

Provocări și perspective de viitor

Implementarea la scară industrială

Pentru ca materialul să ajungă de la laborator pe piața largă, sunt necesare:

• Investiții în infrastructură – fabrici de producție specializate

• Certificări și testări – demonstrarea conformității cu standardele de construcții

• Parteneriate cu industria – colaborări cu producători de materiale de construcții și dezvoltatori imobiliari

Educarea pieței

Adoptarea oricărui material nou în construcții necesită:

• Convingerea constructorilor și arhitecților de beneficiile materialului

• Demonstrarea raportului cost-beneficiu

• Prezentarea studiilor de caz și a implementărilor pilot

Scalabilitatea procesului de producție

Un aspect crucial este capacitatea de a produce materialul la costuri competitive față de agregatele naturale, menținând în același timp calitatea și performanțele promise.

Recunoaștere și valoare simbolică

Obținerea brevetului de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) reprezintă nu doar o recunoaștere formală a inovației, ci și:

• Protecție intelectuală – cercetătorii dețin drepturile exclusive asupra invenției

• Valoare comercială – brevetul poate fi licențiat către companii interesate

• Prestigiu academic și profesional – consolidarea poziției Universității Dunărea de Jos în cercetarea aplicată

Pentru Ionuț Tudorache, acesta este al doilea brevet obținut pentru produse care utilizează materiale reciclate, confirmând expertiza și dedicarea sa în domeniul inovației sustenabile.

Concluzii

Materialul compozit brevetat de cercetătorii din Galați și Tulcea reprezintă un exemplu concret de cum știința și tehnologia pot oferi soluții practice la probleme complexe de mediu și economie. Prin transformarea deșeurilor de plastic și sticlă în resurse valoroase pentru industria construcțiilor, această inovație contribuie simultan la:

• Reducerea poluării – prin eliminarea necesității de depozitare a plasticului

• Conservarea resurselor naturale – prin înlocuirea agregatelor extrase din natură

• Dezvoltarea economiei circulare – prin crearea de valoare din materiale considerate deșeuri

• Îndeplinirea obligațiilor europene – prin creșterea ratelor de reciclare

Succesul comercial și implementarea la scară largă a acestui material vor depinde de capacitatea echipei de a atrage investiții, de a dezvolta parteneriate strategice și de a demonstra avantajele concrete ale produsului în proiecte pilot și studii de caz reale.

Detalii tehnice:

Cercetători: Cătălin Fetecău, Iulian Manole, Felicia Stan (Galați), Ionuț Tudorache (Tulcea)

Instituție: Universitatea Dunărea de Jos din Galați

Brevet: Solicitat în 2022, acordat de OSIM în 2025

Compoziție: Material compozit pe bază de plastic și sticlă reciclate

Aplicații: Agregate pentru beton, ciment și alte materiale de construcții

Avantaje principale:

• Greutate redusă

• Prelucrabilitate ridicată

• Rezistență mecanică, la uzură și îngheț

• Rezistență la radiații UV

• Impact pozitiv asupra mediului