Cazul Viorel Pașca: cum a ajuns „bunul samaritean” din Bihor în centrul unui dosar DIICOT privind exploatarea persoanelor vulnerabile

Dacian Cioloș îl lăuda în 2023 pe Viorel Pașca pentru „lecția lui de omenie”, iar Vlad Voiculescu și Lucian Mîndruță apăreau pe afișul unui eveniment la care participa liderul Asociației Dumbrava. Procurorii DIICOT susțin acum că, sub paravanul unei asociații umanitare, o grupare ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile pentru bani, pensii, indemnizații și ajutoare sociale.

Viorel Pașca, fondatorul Asociației Dumbrava — Dumnezeu Poartă de Grijă și prezentat ani la rând în spațiul public drept un „bun samaritean”, a ajuns în centrul unuia dintre cele mai grave dosare recente privind persoane vulnerabile instituționalizate informal în România.

Procurorii DIICOT au făcut 27 de percheziții în județul Bihor într-o cauză privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Anchetatorii susțin că, sub aparența unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, o grupare ar fi folosit o asociație umanitară ca paravan pentru a obține bani din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare de încălzire, ajutoare de înmormântare și alte venituri cuvenite victimelor.

Potrivit surselor judiciare citate de mai multe publicații, liderul grupării vizate de anchetă este Viorel Pașca. El, soția sa și fiii acestuia au fost reținuți de procurori în dosarul azilelor ilegale din Bihor, potrivit informațiilor apărute miercuri în presă.

Cazul are și o dimensiune politică și publică, deoarece Pașca a fost vizitat, elogiat sau promovat de-a lungul anilor de persoane publice, activiști, politicieni și jurnaliști. Gândul a relatat miercuri că Dacian Cioloș îl lăuda pe Pașca într-o postare din 2023, iar Vlad Voiculescu și Lucian Mîndruță au apărut pe afișul unui eveniment la care participa și liderul Asociației Dumbrava.

Ce acuză DIICOT

Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită începând cu anul 2020, pe criterii familiale, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din exploatarea unor persoane vulnerabile.

Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate evidentă, inclusiv persoane cu dizabilități psihice care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința. Aceste persoane ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire, potrivit comunicatului DIICOT.

Procurorii susțin că victimele nu ar fi primit condiții minime pentru protejarea sănătății, integrității fizice și psihice. În același timp, gruparea ar fi obținut beneficii financiare din veniturile victimelor și din imaginea publică a unei activități caritabile.

DIICOT afirmă că, sub pretextul furnizării de servicii sociale și medicale, suspecții ar fi indus în eroare donatori, aparținători și instituții interesate de oferirea unor servicii de îngrijire. Banii ar fi provenit nu doar din donații și sponsorizări, ci și din prestații sociale ale persoanelor vulnerabile: pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare de combustibil, ajutoare de înmormântare și alte venituri.

Datele prezentate de Euronews arată amploarea cazului: peste 2.200 de persoane vulnerabile ar fi trecut prin centrele controlate de grupare în ultimii șase ani, 401 ar fi murit, iar alte 413 au fost găsite în timpul perchezițiilor.

Reținerea lui Viorel Pașca și a familiei sale

Gândul a relatat că întregul lot din dosarul azilelor din Bihor a fost reținut de DIICOT, inclusiv Viorel Pașca, soția și fiii acestuia, precum și șefa Asociației Dumbrava — Dumnezeu Poartă de Grijă.

Potrivit surselor judiciare citate de Gândul, primele două rețineri au vizat liderul grupării, Viorel Pașca. Procurorii urmează să decidă ce măsuri preventive vor cere mai departe.

Cazul este în fază de urmărire penală. Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.

Avocatul lui Viorel Pașca a declarat pentru Ziare.com că acesta este „categoric” nevinovat și că activitatea centrelor era cunoscută autorităților de aproximativ 20 de ani.

Dacian Cioloș îl lăuda în 2023: „Îi mulțumesc lui Viorel Pașca”

Gândul a readus în atenție o postare publicată de Dacian Cioloș în 2023, după o vizită la Dumbrava, în care fostul premier și fost europarlamentar îl lăuda pe Viorel Pașca.

„Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni”, scria Cioloș, potrivit Gândul.

În aceeași postare, Cioloș descria așezământul lui Viorel Pașca drept „un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și, în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.”

Fostul premier mai scria că în Dumbrava fusese creat și un centru de zi de tip after-school pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate. El afirma că toate casele au fost construite din donații și că Pașca avea o evidență clară a acestora.

„De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie”, scria Cioloș, potrivit sursei citate.

În finalul postării, Dacian Cioloș îi mulțumea lui Viorel Pașca pentru ceea ce construise.

„Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă”, scria fostul premier, potrivit Gândul.

Vlad Voiculescu și Lucian Mîndruță, pe afișul unui eveniment cu Pașca

Gândul mai notează că Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, apare pe afișul unui eveniment la care participa și Viorel Pașca. Evenimentul ar fi avut loc în noiembrie 2017, la scurt timp după primul mandat al lui Voiculescu la Ministerul Sănătății.

Pe același afiș apare și jurnalistul Lucian Mîndruță, potrivit sursei citate.

Prezența unor persoane publice în proximitatea lui Pașca nu reprezintă, în sine, o implicare în faptele investigate de DIICOT. Ea ridică însă o întrebare de interes public: cum a putut un sistem informal de îngrijire, cunoscut de autorități și promovat public de-a lungul anilor, să funcționeze atât de mult timp în afara cadrului legal sau cu deficiențe grave semnalate repetat.

Pașca și „vizitele dese” ale Poliției

Gândul citează și o postare a lui Viorel Pașca din iulie 2025, în care acesta relata o vizită a unei televiziuni care cerceta posibile nereguli la căminul Dumbrava.

Potrivit postării citate, reporterii ar fi sunat la 112 după ce nu li s-a permis accesul la beneficiari. Pașca scria că, după sosirea poliției, reporterii i-ar fi întrebat pe agenți dacă știu ce se întâmplă în casele sale.

„Aceștia au răspuns, «da, am fost de multe ori la acești bolnavi»”, scria Viorel Pașca, potrivit Gândul.

Publicația interpretează acest episod ca un indiciu că situația era cunoscută de instituții locale și că au existat sesizări sau intervenții anterioare.

Această dimensiune este confirmată și de investigațiile Digi24 din 2025, care arătau că trei miniștri fuseseră înștiințați oficial despre cazul Pașca și că mai multe instituții ale statului cunoșteau situația de ani de zile. Potrivit Digi24, statul a făcut controale, dar nu a închis efectiv sistemul informal, iar unele instituții s-au limitat să îi ceară lui Pașca să intre în legalitate.

„Medicamente după culoare”, acuzație din anchetă

Gândul notează că DIICOT a menționat și faptul că bolnavii ar fi primit medicamente „după culoare”, administrate de persoane analfabete.

Această acuzație, dacă va fi confirmată în instanță, indică nu doar o problemă administrativă sau de autorizare, ci o posibilă punere în pericol directă a persoanelor vulnerabile.

În centrele pentru persoane cu dizabilități psihice sau afecțiuni medicale grave, administrarea medicamentelor trebuie făcută după prescripții, doze și supraveghere medicală. Orice administrare empirică sau necalificată poate avea consecințe grave, mai ales în cazul persoanelor care nu își pot exprima simptomele sau refuza tratamentul.

Statul, în fața propriei complicități instituționale

Cazul Pașca nu poate fi înțeles doar ca o anchetă penală izolată. El ridică o problemă mai mare: eșecul statului de a gestiona persoanele vulnerabile pe care propriile instituții nu au știut sau nu au vrut să le preia.

Digi24 a relatat încă din 2025 că persoane aflate în grija lui Pașca ajungeau acolo trimise de spitale, direcții de asistență socială, primării sau alte instituții publice. În lipsa unor locuri suficiente în centre licențiate, sistemul a tolerat existența unei rețele informale care prelua persoane „ale nimănui”.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat la Euronews că autoritățile au identificat 224 de locuri disponibile în centre autorizate pentru relocarea persoanelor vulnerabile găsite în imobilele vizate de anchetă. El a spus că prioritatea este preluarea persoanelor aflate în spații cu servicii nelicențiate și neacreditate.

Radio România Actualități a relatat că Guvernul a alocat fonduri pentru relocarea persoanelor vulnerabile identificate în dosarul din Bihor.

De la imagine publică de caritate la dosar de trafic de persoane

Viorel Pașca a construit timp de aproape două decenii o imagine publică de om care îngrijește persoane abandonate de sistem. A fost prezentat în reportaje, materiale publice și evenimente ca un om care oferea adăpost acolo unde statul nu reușea.

Această imagine a atras donații, sprijin public și vizite din partea unor persoane cunoscute. În același timp, tocmai această imagine pare să fi fost, potrivit DIICOT, folosită ca paravan pentru o schemă de exploatare.

Anchetatorii susțin că beneficiarii erau folosiți pentru obținerea de foloase materiale, iar veniturile lor sociale erau direcționate către grupare. În plus, procurorii investighează inclusiv modul în care au fost gestionate decesele și înmormântările unor beneficiari.

Libertatea a relatat că persoanele vulnerabile erau plasate în imobile din comunele bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, iar motivul principal al rețelei ar fi fost îmbogățirea, potrivit DIICOT.

Ce rămâne de stabilit

Ancheta DIICOT trebuie să stabilească exact câte persoane au fost exploatate, ce sume au fost obținute, cine a beneficiat de bani, cum au fost gestionate decesele și ce rol au avut instituțiile publice care au trimis sau au tolerat trimiterea unor persoane vulnerabile către această rețea.

O altă întrebare majoră privește responsabilitatea autorităților locale și centrale. Dacă instituții publice știau de existența acestor centre și au trimis persoane acolo, ancheta administrativă și politică trebuie să lămurească cine a luat aceste decizii, pe ce bază legală și de ce nu au fost oprite la timp.

Cazul pune în discuție și vulnerabilitatea sistemului românesc de asistență socială. Atunci când statul nu are suficiente centre, personal, finanțare și mecanisme de control, persoane private sau asociații informale pot deveni, în practică, substitut pentru instituții publice. Acest vid poate crea spațiu pentru abuzuri greu de detectat și greu de oprit.

Pentru moment, Viorel Pașca și ceilalți suspecți sunt cercetați penal, iar acuzațiile trebuie dovedite în instanță. Dincolo de dosarul penal, cazul Dumbrava obligă statul să răspundă la o întrebare mai amplă: cum a fost posibil ca un sistem cunoscut, vizitat, promovat și tolerat de ani de zile să ajungă să fie descris de procurori ca o rețea de exploatare a celor mai vulnerabili oameni.