Boom spectaculos pe piața metalelor prețioase: aurul crește cu 48%, argintul aproape se dublează în România. Cererea industrială depășește producția minieră pentru al cincilea an consecutiv

Prețurile metalelor prețioase au înregistrat în ultimele 12 luni creșteri record, transformând investițiile în aur și argint în cele mai profitabile plasamente din România. Argintul și-a aproape dublat valoarea, cu o creștere de 89%, iar aurul a avansat cu peste 48%, în contextul în care cererea industrială globală de argint depășește pentru al cincilea an consecutiv oferta din minerit.

Datele privind prețul spot al metalelor prețioase pe piața românească arată performanțe excepționale care au depășit cu mult randamentele oferite de instrumentele financiare tradiționale, în condițiile unui context economic și geopolitic marcat de incertitudine.

Evoluția prețurilor în România: cifre record la ambele metale

Aurul: Gramul de aur costa 405 lei în decembrie 2024, iar acum a ajuns la aproximativ 604 lei pe gram, înregistrând o variație spectaculoasă de +48,53%. Această creștere transformă investiția în aur în unul dintre cele mai profitabile plasamente din ultimul an, depășind semnificativ randamentele oferite de depozitele bancare sau chiar de bursa de valori.

Argintul: Performanța argintului este și mai impresionantă. Acum un an, prețul era de 4,67 lei pe gram, iar în prezent ajunge la 8,8 lei pe gram – o variație masivă de +89,09%. Practic, argintul și-a aproape dublat valoarea în doar 12 luni, reprezentând una dintre cele mai spectaculoase creșteri înregistrate vreodată pe această piață.

Este important de menționat că aceste prețuri se referă la metale de investiții, adică lingouri sau monede de aur și argint. Prețul unui gram de aur sub formă de bijuterie poate ajunge la peste 1.000 de lei din mai multe motive, printre care aplicarea TVA-ului (19%), manopera de prelucrare și adaosul comercial. Aurul investițional este scutit de TVA prin legislația europeană, beneficiind astfel de un avantaj fiscal semnificativ.

Factorii care au alimentat creșterile: dobânzi, inflație și tensiuni geopolitice

Creșterea spectaculoasă din această ultimă parte a anului a prețurilor metalelor prețioase a fost alimentată în principal de mai mulți factori convergenti care au transformat aceste active în refugii preferate ale investitorilor.

Așteptările privind relaxarea politicii monetare

Previziunile privind reduceri ale dobânzilor de referință în 2026, atât în Statele Unite cât și în Europa, au stimulat puternic cererea de aur și argint. În condițiile în care acestea sunt active care nu generează dobândă (spre deosebire de obligațiuni sau depozite bancare), scăderea dobânzilor reduce costul de oportunitate al deținerii lor.

"Investitorii reacționează la semnalele de scădere a dobânzilor, ceea ce reduce costul de oportunitate pentru metalele prețioase și le face mai atractive", notează o analiză publicată de Cruxinvestor.

Când dobânzile sunt ridicate, investitorii preferă să plaseze banii în depozite sau obligațiuni care oferă randamente garantate. Când dobânzile scad, aceste alternative devin mai puțin atractive, iar capitalul se reorientează către active tangibile precum aurul și argintul.

Tensiunile geopolitice persistente

Incertitudinile din Orientul Mijlociu, zona Pacificului, conflictul din Ucraina și instabilitatea politică crescândă din mai multe regiuni ale lumii au alimentat cererea de aur ca activ de refugiu – un rol pe care metalul galben l-a avut dintotdeauna în perioadele de criză.

Potrivit unei analize recente a Chronicle Journal, "aurul și argintul au devenit din nou ancore de stabilitate pentru portofolii în fața riscurilor globale".

În contextul instabilității politice din România, generat de anularea alegerilor prezidențiale și incertitudinea privind viitorul politic al țării, mulți investitori români au optat pentru diversificarea portofoliilor prin achiziționarea de metale prețioase.

Inflația persistentă și devalorizarea monedelor

Deși inflația a scăzut față de valorile record din 2022-2023, ratele rămân ridicate în majoritatea economiilor dezvoltate. Aurul și argintul sunt considerate tradiționat protecții împotriva inflației, păstrându-și puterea de cumpărare pe termen lung.

În România, unde inflația a rămas la niveluri relativ ridicate, metalele prețioase au oferit o protecție eficientă împotriva erodării valorii banilor, cu creșteri de preț care au depășit cu mult rata inflației.

Argintul: o poveste de deficit structural și cerere industrială explozivă

Dacă aurul este în primul rând un metal monetar și de investiții, argintul beneficiază de o dublă calitate: este atât un activ financiar, cât și un metal industrial esențial pentru numeroase tehnologii moderne.

Al cincilea an consecutiv de deficit pe piața argintului

Potrivit World Silver Survey 2025, anul 2025 marchează al cincilea an consecutiv în care cererea globală de argint depășește oferta. Această situație de deficit structural a pus o presiune ascendentă constantă asupra prețurilor, contribuind la creșterea spectaculoasă înregistrată în ultimele 12 luni.

"Deficitul de ofertă de argint continuă pentru al cincilea an consecutiv. Cererea industrială este în creștere, iar producția minieră nu ține pasul", notează platforma CarbonCredits.

Producția minieră globală de argint a rămas relativ constantă, în jurul valorii de 813 milioane uncii pe an, în timp ce cererea a explodat. Reciclarea argintului din produse electronice și industriale vechi nu reușește să compenseze deficitul crescând.

Record istoric de preț: 64,20 dolari pe uncie

Prețul argintului a atins recent 64,20 dolari pe uncie troy (aproximativ 31,1 grame), cel mai mare nivel înregistrat vreodată în istoria modernă. Pentru comparație, în noiembrie 2024, cotațiile se situau în jurul valorii de 58-59 dolari, au depășit pragul psihologic de 60 de dolari pe 9 decembrie 2025, iar pe 11 decembrie au atins vârful de 64,20 dolari.

Această ascensiune fulminantă reflectă presiunile cumulate din cererea industrială, cererea investițională și speculațiile privind viitorul pieței.

Cererea industrială record: tehnologiile verzi conduc explozia

Argintul beneficiază de o cerere industrială fără precedent, în special din partea sectoarelor aflate în expansiune rapidă:

Panouri fotovoltaice: Industria energiei solar este cel mai mare consumator industrial de argint. Fiecare panou solar conține cantități semnificative de argint pentru conductorii electrici, iar expansiunea accelerată a energiei solare la nivel global – determinată de politicile de decarbonizare – a generat o cerere uriașă.

Baterii și vehicule electrice: Argintul este folosit în bateriile avansate și în numeroase componente ale vehiculelor electrice, a căror producție este în creștere exponențială.

Electronică: De la smartphone-uri la computere și aparate electrocasnice, argintul rămâne esențial pentru contactele electrice și circuitele integrate datorită conductivității sale electrice excepționale – cea mai mare dintre toate metalele.

Tehnologii 5G și 6G: Infrastructura pentru rețelele mobile de nouă generație consumă cantități mari de argint pentru componentele electronice de înaltă performanță.

Institutul Argintului raportează o utilizare industrială record în 2025, cu o creștere semnificativă față de anii anteriori, în special în sectorul energiei solare unde cererea a explodat pe fondul politicilor de tranziție energetică.

Cererea investițională: argintul, noul aur al portofoliilor

Pe lângă cererea industrială masivă, interesul investițional pentru argint s-a intensificat dramatic. Investitorii au direcționat capitalul către acest metal pe fondul inflației ridicate, incertitudinii macroeconomice și volatilității monedelor.

Argintul este perceput ca o alternativă mai accesibilă la aur pentru investitorii mici și medii, oferind în același timp un potențial de creștere mai mare datorită volatilității sale crescute și cererii industriale în expansiune.

Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) bazate pe argint au înregistrat intrări masive de capital, iar vânzările de monede și lingouri de argint fizic au atins nivele record în multe țări, inclusiv în România.

Contextul global: metal prețios vs. metal industrial

Specialiștii subliniază că argintul se află într-o poziție unică pe piața metalelor: este suficient de prețios pentru a fi considerat un activ de investiții, dar suficient de industrial pentru a beneficia de cererea din sectoarele tehnologice în expansiune.

Această dublă natură creează o dinamică a prețului mult mai complexă decât în cazul aurului, care este în principal un metal monetar. În timp ce prețul aurului este determinat în principal de factori financiari și geopolitici, prețul argintului răspunde atât la acești factori, cât și la dinamica cererii și ofertei din industriile consumatoare.

Producția minieră nu ține pasul cu cererea

Una dintre problemele fundamentale ale pieței argintului este stagnarea producției miniere. Spre deosebire de aur, unde companiile miniere pot răspunde creșterilor de preț prin deschiderea de noi mine sau extinderea celor existente, argintul este în mare parte un produs secundar al mineritului de cupru, plumb și zinc.

Aproximativ 70% din producția mondială de argint provine ca produs secundar din minele care extrag în primul rând alte metale. Acest lucru înseamnă că producția de argint nu poate crește rapid în răspuns la creșterile de preț, deoarece depinde de rentabilitatea mineritului metalelor principale.

În plus, deschiderea de noi mine dedicate argintului necesită investiții masive și aprobare din partea autorităților de mediu – un proces care poate dura ani de zile. Astfel, chiar dacă prețul argintului rămâne ridicat, răspunsul din partea ofertei este lent și limitat.

Implicații pentru investitorii români

Creșterile spectaculoase ale prețurilor metalelor prețioase au generat randamente excepționale pentru investitorii români care au intrat pe această piață în urmă cu un an. Cu toate acestea, specialiștii financiari avertizează că performanțele trecute nu garantează rezultate similare în viitor.

Avertismente și riscuri

Volatilitate ridicată: Mai ales în cazul argintului, volatilitatea prețului este semnificativă. Corecții de 10-20% sunt posibile și relativ frecvente pe perioade scurte de timp.

Costuri de tranzacționare: Achiziționarea și vânzarea de metale prețioase fizice implică costuri suplimentare (spread între prețul de cumpărare și cel de vânzare, costuri de stocare și asigurare).

Lipsa de venit curent: Spre deosebire de acțiuni (care pot plăti dividende) sau obligațiuni (care generează dobândă), metalele prețioase nu produc venit curent. Randamentul provine exclusiv din aprecierea prețului.

Risc de reglementare: Guvernele pot introduce restricții sau impozite suplimentare pe tranzacționarea metalelor prețioase, deși în cadrul UE aurul investițional beneficiază de protecție fiscală.

Strategii de investiții

Specialiștii recomandă ca metalele prețioase să reprezinte o componentă de diversificare într-un portofoliu echilibrat, nu investiția unică. Recomandările tipice sugerează alocarea a 5-15% din portofoliu către metale prețioase, în funcție de profilul de risc și orizontul de investiții.

Investitorii pot accesa piața metalelor prețioase prin mai multe modalități:

• Metale fizice: Lingouri, monede sau bijuterii de investiții (mai puțin recomandate din cauza costurilor suplimentare)

• ETF-uri pe metale prețioase: Tranzacționate la bursă, oferă expunere la prețul metalelor fără necesitatea deținerii fizice

• Acțiuni ale companiilor miniere: Oferă potențial de creștere amplificat, dar cu risc mai mare

• Certificate și contracte futures: Instrumente mai complexe, recomandate investitorilor experimentați

Perspectivele pieței: ce urmează pentru aur și argint?

Analiștii financiari au opinii împărțite privind evoluția viitoare a prețurilor metalelor prețioase.

Scenariul optimist (continuarea creșterii)

Susținătorii acestui scenariu punctează:

• Deficitul structural de argint va continua să pună presiune ascendentă pe prețuri

• Tranziția energetică va accelera cererea industrială de argint

• Incertitudinea geopolitică va menține cererea de active de refugiu

• Reducerile de dobânzi vor face metalele prețioase mai atractive

• Inflația persistentă va susține prețurile

Scenariul pesimist (corecție semnificativă)

Scepticii avertizează:

• Prețurile actuale reflectă deja așteptări optimiste și pot fi supraevaluate

• O ameliorare a situației geopolitice ar putea reduce cererea de active de refugiu

• Dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult decât se anticipează

• O recesiune economică ar putea reduce cererea industrială de argint

• Investitorii ar putea lua profituri după creșterile spectaculoase

Consensul analiștilor

Majoritatea analiștilor se așteaptă la o continuare a trendului ascendent pe termen mediu și lung, dar cu perioade de volatilitate și corecții semnificative. Deficitul structural de argint și cererea industrială în creștere sunt văzute ca factori fundamentali care vor susține prețurile, chiar dacă pe termen scurt pot apărea scăderi temporare.

Contextul istoric: unde ne aflăm în ciclul metalelor prețioase

Pentru a înțelege mai bine momentul actual, este util să privim în perspectivă istorică:

Aurul: Vârful istoric absolut a fost atins în august 2020, când prețul spot a depășit 2.070 dolari pe uncie. După o perioadă de consolidare, aurul a reluat trendul ascendent în 2024-2025, apropiindu-se din nou de maximele istorice.

Argintul: Recordul absolut rămâne încă vârful din ianuarie 1980, când prețul a atins aproximativ 50 dolari pe uncie în dolari nominali (fără ajustare pentru inflație). În termeni ajustați la inflație, acel vârf ar echivala cu aproximativ 180-200 dolari pe uncie în banii de astăzi, ceea ce înseamnă că argintul are încă un potențial teoretic considerabil de creștere pentru a atinge echivalentul valorii record din trecut.

Cum să cumperi metale prețioase în România

Pentru investitorii interesați să intre pe această piață, există mai multe opțiuni în România:

Bănci și case de amanet autorizate: Oferă monede și lingouri de investiții cu certificate de autenticitate. Avantajul: siguranță și profesionalism. Dezavantajul: spread-ul (diferența dintre prețul de cumpărare și vânzare) poate fi semnificativ, de 5-15%.

Dealeri specializați: Există companii specializate în comerțul cu metale prețioase care oferă adesea prețuri mai competitive decât băncile.

Bursa de Valori București: Investitorii pot tranzacționa ETF-uri pe metale prețioase sau acțiuni ale companiilor miniere.

Platforme online internaționale: Permit achiziționarea de metale prețioase cu livrare în România sau păstrare în seifuri specializate din străinătate.

Indiferent de modalitatea aleasă, este esențial să verificați reputația vânzătorului, autenticitatea metalelor (certificate, analize) și condițiile contractuale (inclusiv costurile de stocare și asigurare).

Concluzii: O oportunitate sau o bulă speculativă?

Creșterile spectaculoase de 48% pentru aur și 89% pentru argint în doar 12 luni ridică firesc întrebarea: este aceasta o oportunitate de investiție sau o bulă speculativă pe cale să se spargă?

Răspunsul, ca întotdeauna în investiții, depinde de orizontul de timp, toleranța la risc și strategia fiecărui investitor. Fundamentele pieței argintului – deficitul de ofertă, cererea industrială în creștere, tranziția energetică – susțin argumentul că prețurile au spațiu de creștere pe termen lung.

În același timp, magnitudinea creșterilor recente sugerează că o perioadă de consolidare sau chiar o corecție semnificativă ar putea fi iminentă pe termen scurt.

Pentru investitorii care nu au încă expunere la metale prețioase, strategia recomandată este intrarea graduală pe piață (dollar-cost averaging), evitând să plaseze sume mari dintr-o dată la vârfurile de preț. Pentru cei care au deja poziții profitabile, luarea parțială de profituri și rebalansarea portofoliului ar putea fi decizii prudente.

Cert este că metalele prețioase au demonstrat încă o dată rolul lor de diversificare și protecție în portofoliile investitorilor, în special în perioade de incertitudine economică și geopolitică. Fie că va continua ascensiunea spectaculoasă sau va urma o corecție, aurul și argintul vor rămâne componente importante ale strategiilor de investiții pe termen lung.