Banca Mondială taie la jumătate așteptările pentru România: creștere de doar 0,5% în 2026, cea mai slabă din regiune

Instituția internațională și-a revizuit în jos estimările față de ianuarie — de la 1,3% la 0,5%. Consolidarea fiscală frânează consumul, dar reduce deficitul. România rămâne pe traiectoria asumată față de UE, cu prețul unei expansiuni economice aproape nule.

Banca Mondială a publicat miercuri, 8 aprilie, raportul semestrial ECA Economic Update — ediția dedicată țărilor în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală — și cifrele pentru România nu sunt optimiste. Instituția și-a revizuit semnificativ în jos estimarea de creștere economică pentru 2026, de la 1,3% cât prognoza în ianuarie, până la 0,5%. Totodată, prognoza pentru 2027 a coborât de la 1,9% la 1,4%.

Este a cincea sau a șasea revizuire negativă consecutivă pe care Banca Mondială o operează pentru România în ultimii doi ani — instituția estimase în 2024 o creștere de 3,8% pentru 2025, ajungând la 0,7% efectiv realizat anul trecut.

De ce frânează economia română

Raportul este explicit în privința cauzelor: politica fiscală mai strictă implementată de Guvernul Bolojan — inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public — combinată cu politica monetară restrictivă a BNR au lovit direct în consumul privat, motorul principal al economiei românești în ultimii ani.

„Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7% — cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19", se arată în raport.

Cu alte cuvinte: austeritatea funcționează în reducerea deficitului, dar are un cost direct și imediat în activitatea economică. Cetățenii cheltuiesc mai puțin, companiile vând mai puțin, iar PIB-ul crește cu mai nimic.

Partea bună: deficitul scade vizibil

Pe de altă parte, Banca Mondială recunoaște că pachetul de reforme fiscale și-a produs efectul scontat pe dimensiunea bugetară. România a reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 8% în 2025 — o ajustare de 1,3 puncte procentuale într-un singur an, considerabilă în termeni europeni.

Raportul estimează că, pe această traiectorie, deficitul va coborî sub 6% din PIB până în 2027 — apropiindu-se treptat de pragul de 3% impus de regulile UE, la care România trebuie să ajungă până în 2030 conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv deschise de Comisia Europeană.

La finalul lunii februarie 2026, datele Ministerului Finanțelor arătau că deficitul bugetar era deja la jumătate față de aceeași perioadă a anului anterior — un semnal că ajustarea continuă conform planului.

Contextul regional: conflictul din Orient lovește întreaga regiune

România nu frânează în izolare. Raportul ECA subliniază că întreaga regiune Europa și Asia Centrală va vedea o încetinire semnificativă în 2026, estimată la 2,1% față de ratele mai ridicate din anii anteriori. Principalii factori sunt conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pe care o generează, tensiunile geopolitice persistente și fragmentarea comerțului internațional.

„Reziliența regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul țărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol și îngrășăminte", a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. Rusia este prognozată cu o creștere de 0,8% — comprimată de sancțiuni și de costurile economice ale războiului — în timp ce restul regiunii ar trebui să se mențină la 2,9%.

România, cu 0,5% prognozat, rămâne printre cele mai lente economii din regiune — paradoxal pentru o țară care în perioada 2015–2019 era frecvent pe primele locuri europene la ritm de creștere.

Traiectoria ultimilor ani: o corecție inevitabilă

Tabloul de ansamblu arată că România a trăit, structural, dincolo de posibilitățile sale bugetare. Deficitul bugetar al României și cel de cont curent, ca pondere în PIB, au fost cele mai ridicate din Uniunea Europeană în 2024 — o situație nesustenabilă care impunea corecție, indiferent de culoarea politică a guvernului care și-ar fi asumat-o.

Corecția a venit cu Guvernul Bolojan, cel mai ambițios program de ajustare fiscală din perioada post-aderare: majorări de taxe, înghețarea cheltuielilor cu salariile publice, reducerea subvențiilor și reformarea unor programe sociale. Prețul imediat este creștera economică aproape zero. Beneficiul pe termen mediu — dacă programul este menținut — este revenirea în parametrii fiscali europeni și deblocarea accesului la împrumuturi externe mai ieftine și la tranșele din fonduri europene condiționate de reformă.

Ce recomandă Banca Mondială

Dincolo de cifre, raportul conține și o analiză a politicilor industriale din regiune — inclusiv din România — cu o concluzie care ar trebui să preocupe factorii de decizie: aproape două treimi din toate intervențiile de politică industrială din ECA se concentrează pe agricultură și industrie alimentară, și doar 10% vizează sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.

„Pentru a obține o creștere mai puternică a productivității și a ocupării forței de muncă, țările din ECA ar putea prioritiza reforme ambițioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul și să îmbunătățească calitatea educației", a spus Ivailo Izvorski, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.

Instituția subliniază că politicile industriale trebuie să sprijine firme noi și dinamice din sectorul privat, nu să protejeze structuri existente — inclusiv companii de stat — și că ele trebuie utilizate „cu moderație și doar temporar."

Concluzie practică

România se află, în 2026, într-o corecție fiscală dureroasă dar necesară, cu economia aproape încremenită. Creșterea de 0,5% prognozată de Banca Mondială înseamnă că majoritatea românilor nu vor simți îmbunătățiri materiale în acest an — salariile reale rămân plate sau în ușoară creștere, investițiile noi rămân timide, iar consumul — stagnant. Scenariul de revenire la creștere normală depinde de menținerea traiectoriei de consolidare fiscală și de cum evoluează contextul extern — inclusiv criza energetică generată de conflictul americano-israeliano-iranian, care presează prețurile și reduce predictibilitatea pentru întreaga regiune.