Sanatate

Sanatate

Alertă epidemiologică: Gripa domină sezonul 2025-2026 în România prin tulpina A(H3N2) numită în spațiul public „super-gripa”

duminică, 28 decembrie 2025

28 dec. 2025

Timp de citire: 6 minute

La 28 decembrie 2025, România traversează un sezon gripal intens și timpuriu, marcat de o creștere explozivă a cazurilor severe. Spitalele de boli infecțioase și camerele de gardă sunt suprasolicitate, cu sute de prezentări zilnice și locuri de internare aproape epuizate în multe unități medicale. Tulpina dominantă, virusul gripal A(H3N2) subclada K – denumită în spațiul public „super-gripa” – este responsabilă pentru majoritatea îmbolnăvirilor, provocând simptome agresive și complicații frecvente, mai ales la persoanele vulnerabile.

Situația epidemiologică actuală

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a declarat o situație de alertă epidemiologică încă de la mijlocul lunii decembrie, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă, cu răspândire geografică extinsă la nivel național.

În săptămâna 15-21 decembrie 2025 (săptămâna 51), au fost raportate 11.174 de cazuri de gripă clinică – aproape dublu față de săptămâna anterioară (5.701 cazuri) și de cinci ori mai multe comparativ cu aceeași perioadă din sezonul precedent. Totalul infecțiilor respiratorii acute (inclusiv gripă, IACRS și pneumonii) a depășit 102.000 de cazuri, cu 15% mai mult decât în sezonul anterior și cu 47% peste media ultimilor ani nepandemici.

Cele mai afectate zone au fost Bucureștiul și județe precum Cluj, Botoșani, Bihor, Neamț și Iași. Până la finalul lunii decembrie, spitalele raportează o presiune continuă: prezentări duble la camerele de gardă, zeci de internări zilnice și un număr crescut de cazuri severe, în special la copii și vârstnici.

Primul deces confirmat al sezonului a fost înregistrat în județul Cluj: o femeie de 88 de ani, nevaccinată și cu afecțiuni cronice preexistente, infectată cu virus gripal tip A(H3). La Institutul „Matei Balș” din București, jumătate din pacienții care se prezintă zilnic la camera de gardă au simptome gripale, mulți necesitând internare.

Sezonul a debutat cu aproximativ patru săptămâni mai devreme decât în mod obișnuit, o tendință observată și la nivel european, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Ce este tulpina A(H3N2) subclada K și de ce este numită „super-gripa”

Termenul „super-gripa” nu este unul medical oficial, ci o denumire apărută în presă pentru a descrie impactul crescut al subcladei K a virusului A(H3N2). Aceasta nu reprezintă un virus complet nou, ci o variantă mutată a unei tulpini cunoscute, care a înlocuit rapid celelalte subclade și a devenit dominantă la nivel global în sezonul 2025-2026.

Modificările genetice permit tulpinii să ocolească parțial imunitatea dobândită prin infecții anterioare sau vaccinare, ducând la un debut timpuriu, răspândire rapidă și un număr mai mare de cazuri severe, mai ales la vârstnici, persoane cu boli cronice, copii mici, gravide și imunocompromise.

Riscul pentru populația generală este evaluat ca moderat de ECDC, dar crescut pentru grupele vulnerabile: persoane peste 65 de ani, pacienți cu afecțiuni pulmonare, cardiovasculare, metabolice sau neuromusculare, rezidenți în cămine de bătrâni.

Virusul se transmite identic cu alte tulpini gripale:

  • Pe cale aeriană (picături eliminate prin tuse, strănut sau vorbire);

  • Prin contact direct sau cu suprafețe contaminate (poate supraviețui 24-48 de ore pe metal sau plastic).

Perioada de incubare este de 1-4 zile (medie 2 zile), iar o persoană infectată poate transmite virusul cu 1-2 zile înainte de simptome și până la 5-7 zile după debut.

Simptome și complicații frecvente

Gripa debutează brusc, cu:

  • Frisoane

  • Febră mare instalată rapid;

  • Dureri musculare și articulare intense;

  • Stare de oboseală extremă;

  • Tuse seacă;

  • Durere în gât;

  • Dureri de cap;

  • Insomnie, pierderea apetitului;

  • Posibil greață, vărsături sau diaree (mai ales la copii).

La copii pot apărea și dureri de urechi sau letargie.

Medicii observă în acest sezon o agresivitate mai mare, cu complicații frecvente în sfera ORL, conform dr. Anemone Lupescu, medic primar ORL la Spitalul MedLife Brașov:

  • Otite post-gripale (extrem de dureroase, uneori cu scurgeri sero-hemoragice);

  • Sinuzite prelungite, care pot provoca tuse persistentă (secreții care se scurg posterior în gât, fără secreții nazale evidente).

Febra persistă în mod normal 5 zile; dacă durează 7-10 zile, indică o suprainfecție bacteriană. Tusea seacă poate dura săptămâni dacă este cauzată de sinuzită.

Alte complicații posibile includ pneumonii, insuficiență respiratorie sau agravarea bolilor cronice.

Tratament antiviral: rolul oseltamivirului (Tamiflu)

Oseltamivirul, cunoscut comercial sub numele de Tamiflu, rămâne principalul antiviral specific recomandat pentru tratamentul gripei confirmate, în special la pacienții cu risc crescut de complicații. Eficiența sa este maximă dacă tratamentul este inițiat ideal în primele 12-24 de ore de la debutul simptomelor și nu mai târziu de 48 de ore.

Doza standard pentru adulți și adolescenți peste 40 kg este de 75 mg de două ori pe zi timp de 5 zile, iar pentru copii dozele sunt ajustate în funcție de greutate – începând de la 30 mg de două ori pe zi pentru cei mai mici. Este foarte comun ca prima doză sa nu fie tolerată gastrointestinal, mai ales de către cei mici, dar este important sa se continue tratamentul pentru ca beneficiile sunt cumulative, nu doar per doză. Menținerea concentrației antivirale pe durata tratamentului complet este foarte importantă.

De aceea, persoanele cu simptome sugestive de gripă, mai ales cele din grupele vulnerabile, ar trebui să se prezinte imediat la medic pentru testare și confirmare rapidă (teste antigenice sau PCR) și, dacă este confirmată infecția, să primească prescripție promptă pentru antiviral – întârzierea reduce semnificativ beneficiile.

Medicamentul începe sa își facă efectul in jur de a treia doză, după cam o zi și jumătate ar trebui sa observați o ameliorare progresivă a simptomelor. Bineînțeles, întotdeauna urmați tratamentul după indicațiile medicului dumneavoastră.

Greșeli de tratament care agravează boala

Dr. Anemone Lupescu pentru HotNews atrage atenția asupra automedicației:

  • Picături pentru urechi sau spray-uri nazale decongestioane utilizate necorespunzător (mai ales dacă timpanul este perforat) pot afecta grav auzul;

  • Antibioticele luate fără indicație medicală nu acționează asupra virusului și pot masca suprainfecții;

  • Ignorarea durerii intense sau a scurgerilor poate duce la evoluții complicate.

Tratamentul gripal este în principal simptomatic (antitermice, hidratare, repaus). Antiviralele (ex. oseltamivir) sunt eficiente doar dacă sunt administrate în primele 24-48 de ore de la debut, mai ales la pacienții cu risc.

Diagnosticul precis pentru complicații ORL necesită adesea fibroscopie nazo-faringo-laringiană (investigație rapidă, bine tolerată).

Prevenție și recomandări oficiale

INSP și Ministerul Sănătății recomandă cu prioritate vaccinarea antigripală, mai ales pentru grupele vulnerabile. Vaccinul sezonier 2025-2026 oferă protecție parțială împotriva subcladei K (reduce riscul de forme severe și spitalizare, chiar dacă nu previne complet infecția). Până la mijlocul lunii decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze.

Vaccin gratuit pentru: copii 6 luni-19 ani, persoane peste 65 ani, bolnavi cronici, personal medical, gravide.

Compensat 50% pentru persoane 45-65 ani fără boli cronice.

Alte măsuri:

  • Igiena mâinilor riguroasă;

  • Utilizarea batistelor de unică folosință și tușit/strănut în pliul cotului;

  • Evitarea aglomerațiilor și purtarea măștii în spații închise;

  • Aerisirea încăperilor;

  • Hidratare și alimentație echilibrată (proteine de calitate pentru susținerea imunității);

  • Consult medical prompt la semne de alarmă: febră prelungită, dificultăți respiratorii, dureri intense.

Medicii subliniază că protecția colectivă prin vaccinare și igienă este esențială, deoarece virusul se transmite înainte de apariția simptomelor.

Situația rămâne dinamică, cu vârf epidemiologic așteptat în ianuarie. Autoritățile monitorizează evoluția și recomandă vigilență, mai ales în perioada sărbătorilor și imediat după.

Share this article

Related Articles

Related Articles

Related Articles