„Așteptăm să vină Putin cu tancul în Grand Place?" – Discursul puternic al lui Rareș Bogdan în Parlamentul European

Europarlamentarul PNL a tras un semnal de alarmă: „Europa trebuie să se trezească! Trăim în anii 1936-1938, dar ne lipsește Churchill"

Strasbourg, 8 octombrie 2025 – Europarlamentarul român Rareș Bogdan a susținut miercuri un discurs de mare impact în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, avertizând asupra pericolelor pe care le reprezintă pasivitatea europeană în fața amenințărilor din partea Rusiei. Într-o intervenție care a combinat referințe istorice românești cu exemple concrete din prezent, liberalul român a cerut investiții urgente în capacitatea de apărare a Europei, comparând situația actuală cu momentele premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Somnul Uniunii" – Reacționăm doar când suntem testați

Discursul a fost rostit în cadrul dezbaterilor privind recentele violări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE. Rareș Bogdan a deschis intervenția sa printr-o critică directă la adresa inerției europene.

„Președintele EPP a sintetizat cel mai bine somnul Uniunii: trebuie să ne testeze Putin ca să reacționăm. Altfel spus, haideți odată! Firește că Manfred nu este din Transilvania. De acolo este Avram Iancu, erou al luptei de emancipare a românilor, care a ținut cel mai scurt discurs al tuturor timpurilor: No gata, no hai! În engleză: So done, so come on!", a declarat europarlamentarul, făcând referire la președintele Partidului Popular European, Manfred Weber.

Prin această comparație cu Avram Iancu, liderul revoluției de la 1848 din Transilvania, Rareș Bogdan a transmis un mesaj clar: Europa trebuie să treacă de la vorbe la fapte, fără ezitări și fără a mai aștepta noi provocări din partea Kremlinului.

Critica dură: „N-am reținut nimic din secolul trecut"

Europarlamentarul și-a continuat discursul printr-o critică dură la adresa amneziei istorice a liderilor europeni: „Știți care este paradoxul? Deși secolul trecut am învățat cum arată mentalul unui dictator, noi europenii, pare că n-am reținut nimic."

Într-o formulare memorabilă, care a atras atenția audienței, Rareș Bogdan a întrebat retoric: „Ce mai trebuie să facă Putin, să vină cu tancul în Grand Place sau în Place de la Concorde, să-și cumpere o gofră sau un croissant, și noi să-l întrebăm dacă nu vrea și un pahar de șampanie?"

Această imagine ironică – a lui Vladimir Putin cumpărând gofrele în centrul Bruxelles-ului sau croissante în Paris în timp ce tancurile rusești ocupă capitalele europene – subliniază absurditatea atitudinii europene de așteptare și ezitare în fața agresiunii ruse.

Bogații pot fugi, dar agricultorii și copiii lor nu

Rareș Bogdan a adus în discuție și aspectul social al securității europene, evidențiind discrepanțele dintre elitele care pot evacua cu ușurință și populația vulnerabilă din statele est-europene aflate în prima linie.

„Dacă bogații pot fugi din calea dronelor la St. Moritz, Marbella sau Porto Cervo, agricultorii din România, Polonia, Danemarca și Țările Baltice n-au cum. Nici copiii lor", a subliniat europarlamentarul, aducând în prim-plan realitatea dură cu care se confruntă cetățenii obișnuiți din țările vulnerabile la amenințările rusești.

Această distincție între clasele privilegiate și populația de rând conferă discursului o dimensă socială importantă, arătând că securitatea nu este doar o chestiune de strategie militară, ci și de justiție socială.

Un mesaj pentru criticii investițiilor în apărare

Rareș Bogdan a avut și un răspuns direct pentru cei care contestă necesitatea investițiilor masive în apărare, folosind o imagine plastică care ilustrează brutalitatea și rapiditatea cu care pacea poate fi distrusă.

„Le spun ceva și celor care critică investițiile în apărare. Cum ar fi să stai la soare, obosit după o zi la câmp, cu burta plină, ascultând Odă Bucuriei a lui Beethoven, și în secunda următoare, o rachetă să-ți culeagă tot porumbul? Dar ce zic eu tot porumbul? Tot satul! Cu Biserică și școală, cu tot!", a explicat europarlamentarul.

Referința la „Odă Bucuriei" – imnul oficial al Uniunii Europene – nu este întâmplătoare. Ea subliniază contrastul dramatic între idealurile pașnice ale proiectului european și realitatea brutală a războiului modern, care poate distruge într-o clipă tot ce s-a construit cu trudă.

„Trăim în Europa anilor 1936-1938, dar ne lipsește Churchill"

În încheierea discursului său, Rareș Bogdan a făcut o comparație istorică puternică care a rezonat în sala de plen: „Europa trebuie să se trezească și să investească rapid în capacitatea sa de apărare. Europa trebuie să aibă curaj să nu dea speranță autocraților și dictatorilor! Parcă trăim în Europa anilor 1936-1938, dar ne lipsește Churchill!"

Referința la perioada de dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial nu este deloc exagerată în viziunea europarlamentarului. Anii 1936-1938 au fost marcați de politica de apacificare (appeasement) a democrațiilor occidentale față de Germania nazistă, culminând cu Acordurile de la München din 1938, când Cehoslovacia a fost sacrificată în speranța evitării războiului. Istoria a dovedit că această strategie a eșuat lamentabil, încurajându-l pe Hitler să continue agresiunea.

Winston Churchill, pe atunci o voce marginalizată în politica britanică, avertiza insistent asupra pericolului nazist și necesității înarmării. Rareș Bogdan sugerează că Europa de azi are nevoie de o voce similară care să avertizeze și să mobilizeze continentul împotriva amenințării autocratice reprezentate de Rusia lui Putin.

Contextul discursului: Violări repetate ale spațiului aerian

Intervenția lui Rareș Bogdan vine în contextul în care Parlamentul European a dezbătut recent violările repetate ale spațiului aerian al statelor membre UE de către avioane și drone rusești, precum și atacurile asupra infrastructurii critice.

În ultimele luni, au fost raportate multiple incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, Poloniei și țărilor baltice. De asemenea, există suspiciuni puternice că Rusia a fost implicată în sabotajul infrastructurii energetice și de comunicații din mai multe state europene.

Aceste provocări repetate testează rezolvarea și capacitatea de răspuns a Uniunii Europene, iar lipsa unei reacții ferme și unite este exact ceea ce Rareș Bogdan a criticat în discursul său.

Poziția PNL și a PPE privind apărarea europeană

Discursul lui Rareș Bogdan se înscrie în linia politică a Partidului Popular European (PPE), familia politică din care face parte Partidul Național Liberal, care pledează pentru consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene și pentru susținerea fermă a Ucrainei în fața agresiunii rusești.

PPE, cea mai mare grupare politică din Parlamentul European, a susținut în mod constant creșterea bugetelor de apărare ale statelor membre, dezvoltarea unei industrii europene de apărare și întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor la flancul estic.

Rareș Bogdan, unul dintre cei mai vizibili europarlamentari români, a devenit cunoscut pentru discursurile sale pasionate în favoarea integrării europene a României, dar și pentru criticile aduse inerției birocratice de la Bruxelles atunci când vine vorba de acțiuni concrete.

Un discurs în tradiția pledoariilor pro-europene ale lui Rareș Bogdan

Acesta nu este primul discurs puternic al lui Rareș Bogdan în Parlamentul European. În trecut, europarlamentarul a atras atenția prin intervenții memorabile pe diverse teme care afectează România și Europa.

În decembrie 2023, Rareș Bogdan a susținut un discurs dur împotriva întârzierii aderării României la spațiul Schengen, acuzând liderii europeni că „au mințit" și „au umilit" România, în ciuda îndeplinirii tuturor condițiilor tehnice. Atunci, el a cerut „respect și șanse egale" pentru cetățenii români.

De asemenea, în februarie 2025, Rareș Bogdan a abordat în Parlamentul European teme considerate suveraniste, referindu-se la libertatea de exprimare și la valorile tradiționale: „Ni se spune că suntem liberi să vorbim, dar dacă afirmăm că un post de comisar trebuie ocupat pe criterii de competență, nu de gen, suntem amendați! Dacă apărăm agricultura tradițională suntem catalogați anti-Green Deal. Dacă spunem că femeile sunt femei, iar bărbații, bărbați, ferească Dumnezeu, suntem repudiați."

În iunie 2025, tot în Parlamentul European, Rareș Bogdan a avut un alt discurs puternic în favoarea înarmării Europei, citând din Winston Churchill: „În 1936, el a afirmat: 'cât de mărunte ne vor părea aceste argumente, dacă peste un an sau doi, inamicul ne va prinde în laț, plinuți, prosperi, fericiți să ne exercităm libertatea de exprimare… dar fără apărare'. Ce a urmat știți foarte bine. Ar trebui să învățăm din istorie!"

Reacții la discurs

Discursul lui Rareș Bogdan a fost rapid preluat și comentat de mass-media românească și europeană. Imaginile video cu intervenția sa au fost distribuite pe rețelele sociale, strângând zeci de mii de vizualizări în primele ore.

Comentatorii politici au remarcat puterea retorică a discursului și relevanța comparațiilor istorice folosite de europarlamentarul român. Tonul direct și fără echivoc al lui Rareș Bogdan a fost apreciat de susținătorii unei politici europene mai ferme față de Rusia.

Cu toate acestea, nu au lipsit nici vocile critice care consideră că astfel de discursuri dramatizează excesiv situația și că o retorică belicistă poate escalada tensiunile cu Rusia în loc să contribuie la soluționarea pașnică a conflictelor.

Investițiile în apărare – o prioritate europeană controversată

Pledoaria lui Rareș Bogdan pentru investiții masive în apărare vine într-un moment în care bugetele de apărare ale statelor europene sunt în creștere, dar încă sub pragul considerat necesar pentru a face față amenințărilor actuale.

Conform standardelor NATO, statele membre ar trebui să aloce minimum 2% din PIB pentru apărare. Multe state vest-europene nu au atins încă acest prag, în timp ce țările est-europene, confruntate direct cu amenințarea rusă, cheltuiesc deja peste 2%, iar unele, precum Polonia, au ajuns la 3-4% din PIB.

Uniunea Europeană a anunțat în ultimii ani o serie de inițiative pentru consolidarea capacității sale de apărare, inclusiv crearea unui fond european de apărare și dezvoltarea de proiecte comune de înzestrare militară. Cu toate acestea, progresele sunt lente, iar dependența de Statele Unite pentru securitatea europeană rămâne covârșitoare.

Lecția istoriei: Munchen 1938 și costul apacifierii

Referința lui Rareș Bogdan la anii 1936-1938 nu este doar o figură de stil, ci o lecție istorică fundamentală pe care Europa pare să o fi uitat.

În septembrie 1938, la Munchen, liderii Franței, Marii Britanii și Italiei au acceptat anexarea de către Germania a regiunii Sudeților din Cehoslovacia, în speranța că acest sacrificiu îl va satisface pe Hitler și va evita războiul. Cehoslovacia, victima acestei înțelegeri, nu a fost nici măcar invitată la negocieri.

Churchill, pe atunci în opoziție, a declarat celebra frază: „Ați avut de ales între dezonoare și război. Ați ales dezonoarea și veți avea războiul." La doar șase luni după Munchen, Hitler a anexat întreaga Cehoslovacie, iar în septembrie 1939 a declanșat cel de-Al Doilea Război Mondial atacând Polonia.

Paralela cu situația actuală este evidentă: Rareș Bogdan avertizează că ezitările și compromisurile Europei în fața agresiunii rusești nu fac decât să încurajeze noi acte de agresiune, exact cum politica de apacificare din anii '30 l-a încurajat pe Hitler.

Ce urmează pentru politica de apărare europeană?

Discursul lui Rareș Bogdan reflectă o frustrare crescândă în rândul politicienilor din Europa de Est față de ritmul lent al deciziilor de la Bruxelles în materie de securitate și apărare.

În următoarele luni, Parlamentul European și Consiliul European vor trebui să decidă asupra mai multor propuneri cheie:

• Creșterea bugetului european de apărare și finanțarea de noi proiecte comune de înzestrare militară

• Consolidarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv livrări de armament și asistență financiară pe termen lung

• Dezvoltarea unei industrii europene de apărare mai puternice și mai autonome față de furnizorii din afara UE

• Îmbunătățirea cooperării dintre UE și NATO în domeniul apărării colective

Vocea lui Rareș Bogdan se adaugă celor ale multor alți politicieni est-europeni care cer o schimbare de paradigmă în abordarea securității europene – de la o abordare predominant diplomatică și economică la una care include și o componentă militară credibilă.

Concluzie: Un apel la curaj politic

Discursul lui Rareș Bogdan în Parlamentul European de la Strasbourg reprezintă mai mult decât o simplă intervenție parlamentară. Este un apel la trezirea conștiinței europene, la asumarea responsabilității pentru propria securitate și la curajul de a învăța din lecțiile istoriei.

Europarlamentarul român nu cere război, ci pregătire pentru a preveni războiul. Nu cere izolare, ci vigilență. Nu cere abandonarea dialogului, ci complementarea acestuia cu capacitatea de a te apăra.

Întrebarea care rămâne deschisă este dacă Europa va răspunde la acest apel înainte să fie prea târziu sau dacă, asemenea Europei din 1938, va descoperi că pacea prin concesii este o iluzie periculoasă care nu face decât să amâne inevitabilul.

Așa cum a concluzionat Rareș Bogdan: „Europa trebuie să aibă curaj să nu dea speranță autocraților și dictatorilor!" Urmează să vedem dacă acest curaj va fi găsit la Bruxelles înainte ca istoria să se repete.