Șef nou la Autoritatea Vamală Română: Alexandru Bălan îl înlocuiește pe Marcel Mutescu în contextul unei noi strategii antifraudă

Premierul Bolojan implementează schimbări controversate la vârful instituției vamale, în ciuda opoziției liderului PSD Sorin Grindeanu

București, 18 septembrie 2025 – Autoritatea Vamală Română (AVR) are o nouă conducere după ce premierul Ilie Bolojan a semnat deciziile de numire publicate joi în Monitorul Oficial. Alexandru Bogdan Bălan a fost numit președinte al instituției cu rang de secretar de stat, înlocuindu-l pe Marcel Simion Mutescu, în timp ce Mihai Savin ocupă funcția de vicepreședinte în locul lui Alexandru Ioan Dudu.

Profilul noului președinte - experiență tehnică în sistemul vamal

Alexandru Bogdan Bălan vine dintr-o carieră tehnică în cadrul Autorității Vamale Române, ocupând anterior funcția de inspector superior. Potrivit comunicatului oficial al instituției, noul președinte "vine cu o experiență solidă în aplicarea legislației vamale și în lupta împotriva evaziunii fiscale, dobândită în cadrul funcțiilor de inspector vamal superior și inspector antifraudă".

„Prin expertiza sa, Alexandru Bogdan Bălan își propune să consolideze rolul Autorității Vamale Române în protejarea intereselor economice ale României și ale Uniunii Europene, în combaterea evaziunii fiscale și în facilitarea comerțului legitim", a precizat AVR în comunicatul de numire.

Această alegere marchează o schimbare de paradigmă față de precedentele numiri, privilegiind experiența tehnică în detrimentul profilului politic sau diplomatic, în contextul în care România se confruntă cu provocări majore în combaterea evaziunii fiscale.

Noul vicepreședinte și viziunea de modernizare instituțională

Mihai Savin, noul vicepreședinte al AVR, aduce o perspectivă complementară în echipa de conducere. „Noul vicepreședinte, Mihai Savin are o experiență îndelungată în procese de transformare instituțională și optimizare operațională, ceea ce va contribui la consolidarea capacității instituției de a răspunde provocărilor actuale în domeniul vamal și de a intensifica eforturile pentru reducerea evaziunii fiscale", a explicat instituția.

Această combinație între expertiza tehnică a lui Bălan și experiența în transformare instituțională a lui Savin reflectă strategia guvernului Bolojan de a moderniza administrația publică prin profesionalizare și eficientizare.

Contextul politic tensionat al schimbărilor

Decizia premierului a generat tensiuni în cadrul Coaliției de guvernare, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, exprimându-și nemulțumirea față de lipsa consultării prealabile. Sorin Grindeanu a spus că șefia unui domeniu „mare și important" precum Autoritatea Vamală Română reprezintă un subiect care trebuei discutat în coaliție.

Premierul Ilie Bolojan i-a replicat lui Grindeanu că e vorba despre o numire apolitică și că schimbarea șefului vămilor, Marcel Mutescu, este atributul său. Grindeanu a insistat și a răspuns că „politică, apolitică", toate aceste schimbări din astfel de funcții trebuie discutate în coaliția de guvernare.

Argumentele premierului pentru schimbare

Premierul Bolojan a justificat public necesitatea acestor schimbări într-o intervenție la Antena 3 CNN, subliniind rolul crucial pe care autoritățile vamale trebuie să-l joace în combaterea economiei subterane.

„Va fi o nouă conducere de mâine și la Vamă, ca [să fie combătută evaziunea fiscală], astfel încât fiecare om din România să contribuie la sistemul de stat. Am modificat legislația, dar în afară de asta, ei trebuie să își facă datoria în construcții sau alte domenii", a declarat Bolojan.

Această declarație plasează schimbările de la AVR în contextul mai larg al reformelor guvernamentale vizând creșterea colectării fiscale și reducerea economiei informale.

Provocările institutionale și obiectivele noii conduceri

Numirea noii echipe de conducere are loc în contextul procesului de modernizare a administrației vamale și al implementării reformelor la nivel european, în care România are un rol activ.

Autoritatea Vamală Română se confruntă cu provocări complexe în contextul actual:

Combaterea evaziunii fiscale: România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate de evaziune fiscală din UE, autoritățile vamale jucând un rol crucial în închiderea acestei breșe.

Digitalizarea proceselor: Implementarea sistemelor digitale pentru monitorizarea și controlul fluxurilor comerciale reprezintă o prioritate în cadrul reformelor europene.

Cooperarea transfrontalieră: Intensificarea cooperării cu autoritățile vamale din UE pentru combaterea fraudelor în comerțul internațional.

Experiența lui Marcel Mutescu și motivele schimbării

Marcel Simion Mutescu, fostul president al AVR, a condus instituția într-o perioadă marcată de transformări majore în sistemul vamal european. Cu toate acestea, premierul Bolojan a considerat necesară o abordare mai agresivă în combaterea evaziunii fiscale, optând pentru o echipă cu profil tehnic pronunțat.

Schimbarea survine într-un moment în care presiunea pentru creșterea colectării fiscale s-a intensificat, guvernul căutând soluții pentru reducerea deficitului bugetar fără creșterea suplimentară a taxelor.

Implicațiile juridice și administrative

Întrucât funcția de președinte al Vămii este de secretar de stat, atribuția numirii sau eliberării din funcție îi revine premierului. Această clarificare juridică a fost adusă în contextul criticilor formulate de reprezentanții PSD privind lipsa consultării în Coaliție.

Din punct de vedere administrativ, schimbarea conducerii AVR face parte dintr-o strategie mai amplă de reformare a administrației fiscale centrale, incluzând și modificări la nivelul ANAF și al altor instituții cu rol în colectarea veniturilor la buget.

Provocările imediate ale noii echipe

Noua conducere a AVR va trebui să gestioneze mai multe provocări imediate:

Implementarea de noi controale: Intensificarea controalelor în sectoarele cu risc ridicat de evaziune fiscală, în special construcții și comerț.

Modernizarea sistemelor IT: Accelerarea procesului de digitalizare pentru îmbunătățirea eficienței și transparenței operațiunilor vamale.

Cooperarea cu alte instituții: Consolidarea colaborării cu ANAF, Garda Financiară și alte organe de control pentru o abordare integrată a combaterii fraudelor fiscale.

Contextul european și reformele structurale

România se află în procesul de implementare a mai multor reforme structurale la nivel vamal, în conformitate cu cerințele UE și cu obiectivele PNRR. Acestea includ:

• Modernizarea sistemelor informatice pentru alinierea la standardele europene

• Îmbunătățirea procedurilor de control și verificare

• Consolidarea capacității de detectare a fraudelor în comerțul internațional

• Eficientizarea proceselor administrative pentru facilitarea comerțului legal

Reacțiile din sistemul vamal

În cadrul sistemului vamal, schimbările au fost primite cu prudentă, funcționarii experimentați apreciind stabilitatea instituțională dar recunoscând necesitatea unor reforme pentru îmbunătățirea performanțelor în combaterea evaziunii fiscale.

Sindicatele din sistem au solicitat consultări cu noua conducere pentru clarificarea planurilor de reformă și a impactului acestora asupra personalului.

Obiectivele pe termen mediu și lung

Noua echipă de conducere și-a asumat obiective ambițioase pentru perioada următoare:

• Creșterea cu 15% a colectărilor vamale până în 2026

• Reducerea timpilor de procesare a declarațiilor vamale cu 30%

• Implementarea completă a sistemelor digitale de monitorizare până în 2027

• Îmbunătățirea cooperării internaționale pentru combaterea contrabandei și fraudelor fiscale

Impactul asupra mediului de afaceri

Mediul de afaceri urmărește cu atenție aceste schimbări, companiile care operează în comerțul internațional fiind direct afectate de politicile și procedurile AVR. Reprezentanții mediului privat au solicitat dialog constant cu noua conducere pentru asigurarea unui echilibru între combaterea evaziunii și facilitarea comerțului legal.

Numirea lui Alexandru Bălan și a echipei sale marchează începutul unei noi etape pentru Autoritatea Vamală Română, cu accent pe profesionalizare și eficiență în combaterea evaziunii fiscale, într-un context politic tensionat care reflectă importanța strategică a instituției în economia românească.