Zece lideri europeni, inclusiv Nicușor Dan și Meloni, cer Bruxelles-ului să revizuiască urgent sistemul ETS de taxare a carbonului: „Risc existențial pentru industria strategică a Europei"

În ajunul summitului Consiliului European de la Bruxelles din 19–20 martie, președintele României Nicușor Dan s-a alăturat premierului italian Giorgia Meloni și liderilor din alte opt state membre pentru a trimite o scrisoare comună Comisiei Europene și Consiliului European. Documentul, consultat în exclusivitate de G4Media, cere revizuirea urgentă a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și prelungirea certificatelor gratuite dincolo de 2034, cu termen-limită pentru propunerea legislativă: sfârșitul lunii mai 2026.

Cine a semnat și ce cer

Scrisoarea, datată 18 martie 2026 și adresată președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului European António Costa, este semnată de zece lideri: cancelarul Austriei Christian Stocker, premierul Bulgariei Andrey Gurov, premierul Cehiei Andrej Babiš, premierul Croației Andrej Plenković, premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, premierul Slovaciei Robert Fico și premierul Ungariei Viktor Orbán.

Cei zece avertizează că actuala traiectorie a sistemului ETS până în 2034 este „prea abruptă și excesiv de ambițioasă" și că, în combinație cu prețurile ridicate la energie, „cadrul actual a devenit un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene."

Cererile concrete sunt precise:

• o revizuire aprofundată a ETS, care să reducă impactul asupra prețurilor la electricitate și să limiteze volatilitatea prețului carbonului;

• prelungirea certificatelor gratuite de emisii (free allowances) în cadrul ETS 1 dincolo de 2034, față de expirarea actuală programată;

• relaxarea treptată a eliminării certificatelor gratuite începând cu 2028, pentru a evita o sarcină excesivă în perioada de tranziție;

• prezentarea propunerii legislative cel târziu la sfârșitul lunii mai, nu amânată până la vară.

Ce este ETS și de ce contează această dezbatere

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) funcționează din 2005 și reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din industrie și energie. Mecanismul se bazează pe principiul „plătești dacă poluezi": Uniunea stabilește un plafon total al emisiilor permise, iar companiile primesc sau cumpără certificate care le permit să emită CO₂. Plafonul scade treptat, forțând reducerea emisiilor. În prezent, unele sectoare industriale mai beneficiază de certificate gratuite, dar acestea urmează să fie eliminate treptat — un proces care, în viziunea semnatarilor scrisorii, se desfășoară prea rapid și fără a ține cont de realitățile economice actuale.

Sistemul ETS este supus unui proces de revizuire obligatorie în 2026, iar discuțiile despre viitorul său au devenit tot mai aprinse, cu Italia cerând chiar o suspendare temporară.

Contextul geopolitic: războiul din Golf și prețurile la energie

Scrisoarea nu apare în vid. Summitul Consiliului European din 19–20 martie are pe agendă atât competitivitatea europeană, cât și consecințele economice ale conflictului militar din Orientul Mijlociu — un conflict care a generat presiuni suplimentare pe prețurile la energie la nivel global. Von der Leyen a avertizat că, din momentul declanșării conflictului, Europa a cheltuit deja 6 miliarde de euro în plus pe importuri de combustibili fosili, „o reamintire directă a prețului pe care îl plătim pentru dependența noastră."

Liderii semnatari invocă explicit această conjunctură: de la adoptarea Green Deal, mediul global s-a schimbat fundamental — prețurile la energie au explodat, inflația a scumpit investițiile necesare tranziției, iar soluțiile de decarbonizare nu sunt încă suficient de mature pentru a susține economic sectoarele industriale „greu de decarbonizat" (hard to abate), precum oțelul, chimia, aluminiul sau cimentul.

Poziția Comisiei Europene: reformă, nu demantelare

Răspunsul Comisiei, semnalat prin scrisoarea von der Leyen din 16 martie și prin declarațiile comisarului pentru Acțiune Climatică Wopke Hoekstra, este nuanțat: acceptă accelerarea revizuirii ETS, dar refuză o dezintegrare a sistemului.

Von der Leyen a anunțat că Executivul european accelerează lucrul la revizuirea ETS, „pentru a defini o traiectorie de decarbonizare mai realistă după 2030", și că Comisia va adopta în curând noile parametri de referință ETS (benchmarks), „ținând cont de îngrijorările exprimate de industrie."

Totuși, documentul Comisiei respinge cererile de modificări fundamentale, în pofida presiunilor tot mai mari din partea sectoarelor industriale intensive în energie și a unor state membre precum Italia, Ungaria, România și Cehia, care au solicitat Executivului european să renunțe la ETS, argumentând că costurile carbonului și prețurile ridicate ale energiei distrug industriile.

Comisarul Hoekstra a precizat că planul Bruxelles-ului este ca, în următoarele două luni, să se concentreze mai întâi pe mecanismul de stabilitate și pe parametrii de referință ai ETS, urmând ca revizuirea propriu-zisă să aibă loc „la sfârșitul celui de-al doilea trimestru sau la începutul celui de-al treilea trimestru." Cele două calendare — cel al liderilor (sfârșitul lui mai) și cel al Comisiei (trimestrul II–III) — sunt parțial compatibile, dar marja de negociere rămâne.

Vocea contrară: industria curată și organizațiile de mediu

Nu toți actorii economici susțin slăbirea ETS. O coaliție de aproximativ 150 de companii și investitori din sectorul tehnologiilor curate a trimis propria scrisoare liderilor europeni înaintea summitului, cu un mesaj opus: ETS nu este problema, ci soluția. Potrivit acestora, dacă sistemul este slăbit acum, certitudinea investițională va eroda, proiectele planificate vor fi puse în pericol, iar capacitatea Europei de a realiza transformarea economică și tehnologică necesară va fi compromisă pe termen lung. Organizația sublinia că veniturile din ETS trebuie redirecționate strategic către electrificarea industrială și decarbonizarea sectoarelor grele — nu că mecanismul trebuie desființat.

De ce contează semnătura României — și ce reprezintă ea

Participarea lui Nicușor Dan la această inițiativă are o semnificație aparte în contextul intern românesc. România este una dintre cele mai expuse țări din UE la costurile ridicate ale energiei, cu o industrie energo-intensivă semnificativă — chimie, metalurgie, ciment — care s-a confruntat deja cu presiuni majore de competitivitate. Totodată, România este un beneficiar net al fondurilor europene de tranziție (Just Transition Fund) și are angajamente asumate în PNRR legate de decarbonizare.

Semnătura alături de Orbán, Fico sau Meloni — lideri adesea în conflict cu Bruxelles-ul pe teme de stat de drept sau politici sociale — plasează România în compania unui grup eterogen, unit în acest caz nu de afinități politice, ci de o convergență de interese economice industriale. Prezența lui Donald Tusk, premier al Poloniei și fost președinte al Consiliului European, conferă scrisorii o greutate politică suplimentară și o scoate din categoria documentelor pur protestatare.

Ce urmează: summitul de joi–vineri și presiunea calendarului

La summitul din 19–20 martie, liderii statelor membre nu pot lua decizii legislative directe, dar pot conveni orientări politice pentru reforma ETS, care vor influența propunerea formală a Comisiei. Scrisoarea celor zece vine tocmai pentru a modela aceste orientări înainte ca summitul să înceapă.

Miza este considerabilă: viitoarea arhitectură a politicii climatice și energetice europene — ce include și revizuirea cadrului pentru energia regenerabilă și a regulamentului de partajare a eforturilor între state membre — se decide în liniile sale mari în 2026. Cum va fi calibrat echilibrul dintre ambiția climatică și competitivitatea industrială va determina, în bună măsură, dacă Europa poate rămâne o putere industrială în deceniile următoare.

Surse: G4Media (document original), ANSA, Il Sole 24 Ore, Euronews, Clean Energy Wire, Calea Europeană, B1TV