Inflația a urcat la 9,87% în martie: România plătește atât pentru războiul din Iran, cât și pentru propriile disfuncții structurale

Institutul Național de Statistică a publicat astăzi, 14 aprilie 2026, datele privind evoluția prețurilor de consum în luna martie. Concluzia este clară și îngrijorătoare: rata anuală a inflației a accelerat la 9,87%, de la 9,31% în februarie, marcând a opta lună consecutivă în care România se menține aproape de pragul psihologic de două cifre. Războiul din Orientul Mijlociu a adăugat o nouă presiune externă, dar economiștii avertizează că problema fundamentală rămâne internă.

Cifrele: o accelerare pe toată linia

Indicele prețurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%, indicând o creștere lunară de 0,78%. Rata inflației de la începutul anului (martie față de decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata anuală a inflației — marzo 2026 față de martie 2025 — a fost de 9,9%, iar rata medie a modificărilor de prețuri în ultimele 12 luni a ajuns la 8,5%.

Pe ansamblul primului trimestru din 2026 față de perioada similară din 2025, inflația a fost de 9,6%, semn că presiunile asupra prețurilor rămân generalizate în economie.

Defalcat pe mari categorii, tabloul este următorul:

Serviciile conduc în continuare topul scumpirilor. Avansul anual a ajuns la 11,05%, această categorie rămânând principalul motor al inflației, urmată de mărfurile nealimentare, cu o creștere de 10,89%, și de mărfurile alimentare, cu un plus de 7,67%.

Ce s-a scumpit cel mai mult: o anatomie a creșterilor

Energie electrică: +57,2% — factorul dominant

Cel mai dramatic salt de prețuri vine din sectorul energetic. Tariful energiei electrice s-a majorat cu 57,20%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Această eliminare — aplicată treptat din semestrul II 2025 — continuă să-și facă simțite efectele și redirecționează costul real al energiei direct spre consumatorul final.

Contextul este important: 80% din producția de energie electrică în România este realizată de companii de stat, deci în continuare vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative bine dezvoltate, după cum a explicat profesorul de economie Cristian Păun la Digi24.

Servicii publice și infrastructură

Biletele CFR s-au scumpit cu 24,40% față de martie 2025, reprezentând cea mai mare creștere din categoria serviciilor, urmată de apă, canal și salubritate cu 15,49%, și asistența medicală cu 12,26%.

Energia termică s-a majorat cu 13,41%, chiriile au crescut cu 8,26%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 8,88%, cel interurban rutier cu 9,48%. Singura scădere din categoria serviciilor s-a înregistrat la tarifele serviciilor aeriene.

Combustibilii s-au scumpit cu 12,93% față de un an în urmă — accelerare direct legată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins prețul petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril.

Alimente: presiuni pe produse de bază

Cafeaua a consemnat cea mai accentuată scumpire din coșul alimentar, de 23,29% față de anul trecut. Ouăle sunt mai scumpe cu 14,63%, fructele proaspete cu 14,23%, carnea de bovine cu 11,47%, pâinea cu 9,86%, laptele de vacă cu 9,69%, iar carnea de pasăre cu 7,73%.

Pe latura favorabilă, există și reduceri de prețuri față de martie 2025 la cartofi (-11,08%), fasole boabe și alte leguminoase (-5,01%), la făină (-3,38%) și mălai (-1,78%). Acestea rămân însă excepții într-un coș alimentar dominat de scumpiri.

Factorul Iran: real, dar nu principal

Declanșarea conflictului SUA-Iran pe 28 februarie 2026 și blocarea Strâmtorii Ormuz — prin care tranzita circa 20% din petrolul mondial — au imprimat o accelerare suplimentară inflației din martie. BNR avertizase deja că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul majorării considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Efectele sunt vizibile în coșul de consum: combustibilii mai scumpi cu 12,93% au impact direct asupra costurilor de transport și, implicit, al tuturor produselor livrate în magazine. Kerosenul mai scump amenință și zborurile de vară.

Totuși, economiștii resping narativa care pune totul pe seama Ormuzului. Cristian Păun, profesor de economie, a declarat că în parte creșterea inflației este legată de războiul din Iran, dar „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România".

Problema structurală: deficitul, monopolurile de stat și cursul artificial

Păun identifică mai mulți factori interni care amplifică inflația și o fac mai persistentă decât în alte economii europene comparabile.

Deficitul bugetar rămâne motorul principal. „Din punct de vedere macroeconomic, soluția rămâne deficitul. E vorba de câteva zeci de miliarde de euro pe care noi le împrumutăm, pe care economia reală nu le produce și care sunt aruncate în consum. Tu nu ai producție, nu ai comenzi, nu ai antreprenori care să facă față acestor plusuri de resurse, și te trezești cu această inflație fără doar și poate", a explicat profesorul.

Monopolurile de stat în energie, utilități și transport — toate cu creșteri spectaculoase de tarife — nu sunt supuse presiunii concurențiale care ar tempera creșterile de prețuri.

Cursul de schimb introduce o distorsiune paradoxală. „Avem un curs de schimb fix, oarecum atipic, pentru că atunci când ai inflație, cursul de schimb ar trebui să crească. Leul ar trebui să se deprecieze, nu să se întărească, și asta face ca multe bunuri din import să vină mai ieftin la raft prin comparație cu bunurile locale. Deci este și un fel de lovitură dată producției interne via cursul de schimb", a spus Păun.

Efectul net: România importă bunuri mai ieftine din exterior, dar îți distruge producătorii locali care nu pot concura cu prețuri similare, perpetuând dependența de import și vulnerabilitatea față de șocurile externe.

Lipsa reformei administrative. „Nu avem o coaliție care să înțeleagă că trebuie să facă treaba asta prin reforme. E tăcere pe zona reformei administrativ-teritoriale. Noi nu mai putem să avem atâtea UAT-uri, atâtea comune, atâtea județe. Fără reforme, fără reducerea cheltuielilor, fără reducerea deficitului, România intră într-un gard, cu siguranță", a avertizat Păun.

Contextul macroeconomic: BNR între pressiuni conflictuale

Rata anuală a inflației continuase să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Această descreștere fusese determinată în principal de scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale. Tendința s-a inversat în martie, sub presiunea simultană a conflictului din Orientul Mijlociu și a unor efecte de bază nefavorabile din calendarul fiscal intern.

BNR menționează că progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali — cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste — și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Cu alte cuvinte: dacă ajustarea fiscală continuă, există o perspectivă de temperare a inflației. BNR anticipează o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației în trimestrul III 2026, odată ce efectele directe tranzitorii ale expirării schemei de plafonare a energiei și ale majorărilor de TVA și accize se vor epuiza.

Consumul, deja în contracție

Inflația nu acționează în vid: ea erodează puterea de cumpărare și, implicit, consumul. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în primele două luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută cu 7,6%, cât și ca serie ajustată cu 6,1%. Românii cumpără mai puțin — nu pentru că vor mai puțin, ci pentru că banii ajung mai departe pe raft.

Impactul este resimțit și sezonier: un consultant financiar a estimat că bugetul pentru masa de Paște al unei familii ajunge la 800-1.000 de lei, sumă ridicată față de anii anteriori.

Instabilitatea politică: un factor agravant

Cristian Păun avertizează că instabilitatea politică internă — în condițiile în care PSD urmează să decidă în câteva zile dacă rămâne sau nu la guvernare — „va pune și mai mult paie pe foc, va adăuga o problemă suplimentară problemelor pe care le avem macroeconomic".

Incertitudinea politică descurajează investițiile, menține presiunea pe dobânzile la titlurile de stat și fragilizează credibilitatea angajamentelor de consolidare fiscală față de Comisia Europeană — ale cărei condiții pentru deblocarea fondurilor europene includ tocmai reducerea deficitului.

Perspectiva: când se domolesc prețurile?

BNR a revizuit în creștere, la 3,9% (față de 3,7% anterior), prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027. Această traiectorie presupune, însă, mai multe condiții care nu sunt garantate: temperarea conflictului din Orientul Mijlociu, continuarea consolidării bugetare, un an agricol bun și stabilitate politică.

Cel mai probabil, vara și toamna lui 2026 vor aduce o detensionare: efectele fiscale tranzitorii se vor epuiza, sezonul agricol va normaliza prețurile la fructe și legume, iar eventuala negociere a unui armistițiu în zona Ormuzului ar diminua presiunea pe energie.

Până atunci, România rămâne printre țările europene cu cea mai persistentă inflație — nu din cauza unui singur șoc extern, ci a unui cumul de vulnerabilități structurale pe care nici un război din Orientul Mijlociu nu le-a creat, dar pe care le-a scos, cu brutalitate, la lumină.

Date: INS, 14 aprilie 2026. Inflația anuală martie 2026: 9,87%. Prognoză BNR pentru finalul anului 2026: 3,9%.