UE cere statelor membre strategii pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice și geopolitice. Ce prevede reforma PAC 2028–2034

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a cerut luni statelor membre să prezinte strategii naționale concrete pentru protejarea fermierilor față de riscurile climatice, geopolitice și de piață. Solicitarea vine în contextul unor negocieri din ce în ce mai tensionate privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028–2034, o reformă care ar putea schimba fundamental modul în care sunt distribuite miliardele de euro alocate agriculturii europene.

Ce a cerut comisarul Hansen

Comisia Europeană se așteaptă ca fiecare țară să prezinte o strategie concretă de protejare a fermierilor față de riscuri cum ar fi schimbările climatice, fluctuațiile pieței și evoluțiile geopolitice. Aceste strategii urmează să fie transmise ca parte a viitoarei Politici Agricole Comune, a afirmat Hansen înaintea discuțiilor neoficiale ale miniștrilor Agriculturii din UE desfășurate la Nicosia.

Declarația survine în plină negociere a Cadrului Financiar Multianual post-2027, iar apelul la strategii naționale nu este izolat — el reflectă logica structurală a propunerii de reformă pe care Comisia Europeană o promovează: descentralizarea deciziilor agricole la nivel național, prin înlocuirea sistemului actual cu planuri de investiții elaborate de fiecare stat în parte.

Ce propune Comisia: un singur fond în locul mai multora

Miza centrală a negocierilor privind PAC post-2027 este una structurală, nu doar bugetară.

Executivul comunitar vrea să restructureze fundamental PAC începând din 2028, prin înlocuirea multiplelor fonduri destinate fermierilor cu un singur mare fond. Conform planurilor, fiecare stat membru trebuie să prezinte o reformă națională și un plan de investiții pentru perioada 2028–2034, precizând modul în care intenționează să utilizeze banii europeni pentru a accesa aceste fonduri.

Principala propunere vizează integrarea marilor politici europene — inclusiv PAC, politica de coeziune, fondurile pentru climă, pescuit și dezvoltare regională — într-un fond unic, prealocat național și gestionat direct de statele membre. Această abordare presupune ca guvernele naționale să elaboreze strategii proprii și să decidă modul de alocare a fondurilor, în limitele unor condiții europene generale.

Modelul este inspirat din arhitectura Fondului de Redresare și Reziliență post-COVID (NRPP/NextGenerationEU): în loc ca Bruxelles-ul să administreze direct linii bugetare sectoriale, fiecare stat primește o sumă globală și depune un plan național de utilizare.

Cât ar primi România

Comisarul Hansen a explicat că pentru întreaga Uniune Europeană aproape 294 miliarde de euro vor fi alocate pentru sprijinul venitului prin PAC, iar România va beneficia de cel puțin 16,6 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor, cu posibilitatea de a adăuga mai mult din alocările naționale. România este al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din UE.

De ce propunerea este controversată

Reducerea bugetului agricol

Reforma propune integrarea PAC în fondul unic NRPP cu un buget total de 865 miliarde EUR pentru perioada 2028–2034, din care PAC ar primi 293,7 miliarde EUR — o reducere de 17,6% față de cadrul financiar actual 2021–2027.

Experții avertizează că, presupunând o rată a inflației de numai 2% pe an, valoarea reală a fondurilor PAC în 2034 ar fi redusă cu 54% față de anul de referință 2020.

Pierderea autonomiei PAC

Transferarea PAC în fondul unic NRPP înseamnă că Politica Agricolă Comună își pierde autonomia și devine subordonată altor politici, cu o guvernanță constrânsă de un cadru de performanță inadecvat, detașat de realitățile agricole. Mai mult, propunerea reduce rolul Parlamentului European la unul pur consultativ, oferind deputaților europeni discuții „strategice" anuale pe planuri care au fost deja alocate.

Riscul creșterii disparităților regionale

Deși propusa restructurare a fost salutată pentru că permite statelor membre să facă planuri în mod independent, ea a sporit totodată temerile privind amplificarea disparităților regionale și reducerea standardelor de mediu.

Statele cu capacitate administrativă mai redusă sau cu instabilitate politică — categorie în care România se poate regăsi în perioadele de criză guvernamentală — riscă să elaboreze planuri naționale mai slabe, accesând mai puțin din fondurile disponibile față de state cu administrații mai solide.

Poziția României și a fermierilor români

Clubul Fermierilor Români se opune propunerii Comisiei Europene, considerând că aceasta pune în pericol viitorul agriculturii românești și europene prin reduceri bugetare drastice și prin subminarea autonomiei PAC.

Ministrul Agriculturii Florin Barbu a transmis la Bruxelles că România susține menținerea PAC ca politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. Barbu a solicitat, de asemenea, ca bugetul noii PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori, care nu au valoare juridică.

14 state membre, între care și România, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene în care au comunicat că se opun reducerii fondurilor regionale sau unificării cu cele agricole.

Poziția Parlamentului European

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere un buget agricol mai mare și complet separat în următorul cadru financiar multianual 2028–2034. Deputații resping ideea unui fond bugetar unitar pentru toate statele membre, considerând că o astfel de măsură ar echivala cu desființarea PAC. Rezoluția nu este obligatorie pentru Comisie și statele membre, dar Parlamentul va trebui să-și dea acordul final asupra bugetului multianual, ceea ce îi conferă un instrument de presiune real în negocieri.

Calendarul negocierilor

Negocierile privind bugetul între țările blocului comunitar și Parlamentul European vor fi probabil îndelungate și dificile. Obiectivul este să se ajungă la un acord până la finalul anului 2026.

Termenul este ambițios. Negocierile privind actualul cadru financiar multianual 2021–2027 s-au întins pe mai mulți ani, iar miza politică a reformei PAC — care privește direct securitatea alimentară, tranziția verde și soarta a milioane de fermieri europeni — face un consens rapid puțin probabil. Discuțiile informale de la Nicosia de luni reprezintă unul dintre primele foruri ministeriale dedicate specific acestei teme în 2026.