Trump cere Congresului cel mai mare buget militar din istoria SUA: 1.500 de miliarde de dolari, cu un ochi spre China și altul spre Iran

Administrația Trump a transmis vineri Congresului o cerere de buget militar fără precedent: 1.500 de miliarde de dolari (1.5 trilioane) pentru anul fiscal 2027 (octombrie 2026 – septembrie 2027), o creștere de 42% față de bugetul actual de aproximativ 1.000 de miliarde. Creșterea nominală propusă este de 445 de miliarde de dolari, potrivit documentelor publicate de Casa Albă, citate de AFP și Reuters. Pentru a compensa această expansiune masivă, administrația propune o reducere cu 10% a tuturor cheltuielilor federale care nu sunt legate de apărare.

Structura bugetului: cum arată cei 1.500 de miliarde

Suma nu vine dintr-o singură linie bugetară. Este structurată ca o cerere de bază de 1.150 de miliarde de dolari — prima dată în istorie când cheltuielile militare de bază ale SUA depășesc pragul de 1.000 de miliarde — la care se adaugă 350 de miliarde de dolari printr-un proiect de lege de reconciliere bugetară separată, un mecanism legislativ care permite adoptarea cu majoritate simplă în Senat, ocolind riscul unui filibuster.

Prioritățile declarate ale bugetului includ sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome", avioane de luptă F-35, submarine de clasa Virginia și o expansiune majoră a industriei de construcții navale.

Secretarul apărării Pete Hegseth anunțase deja că Pentagonul va cere Congresului și fonduri suplimentare de circa 200 de miliarde de dolari pentru a continua războiul dus împreună cu Israelul împotriva Iranului. Hegseth a rezumat solicitarea cu o formulă laconică: „costă bani să omori băieți răi."

Comparația globală: SUA față de China, India, Rusia

Dacă bugetul va fi aprobat, cheltuielile militare americane vor fi de cel puțin cinci ori mai mari decât bugetul Chinei pentru apărare, estimat la aproximativ 285 de miliarde de dolari în 2026. India, o altă putere militară de prim rang, alocă 95 de miliarde de dolari, iar Rusia dedică 7,3% din PIB cheltuielilor militare.

Justificarea politică: China și Iranul

Administrația invocă două argumente principale: descurajarea Chinei pe termen lung și refacerea stocurilor de armament epuizate de operațiunile militare din Iran. Dar relația dintre cele două obiective este mai complicată decât pare la prima vedere.

Războiul din Iran consumă chiar acum resursele pe care bugetul este menit să le reconstituie. Stocurile de sisteme Patriot, interceptoare THAAD și muniții de precizie au fost semnificativ reduse în operațiuni, iar reconstituirea liniilor de producție pentru sisteme militare complexe durează ani, nu luni. Cu alte cuvinte, o parte importantă din cei 1.500 de miliarde va fi absorbită de operațiuni curente, nu de modernizarea forțelor pentru confruntarea cu China — tocmai scopul declarat al cererii.

Acest pattern nu este nou. În timpul războaielor din Irak și Afganistan, cheltuielile operaționale au explodat și au sufocat programele de modernizare pe termen lung. Același mecanism se activează acum, înainte ca noul buget să fie măcar aprobat.

Bugetul reflectă totodată prioritățile politice ale administrației Trump înaintea alegerilor intermediare din noiembrie 2026, când republicanii se vor confrunta cu provocarea de a-și menține fragilele majorități din Senat și Camera Reprezentanților.

Cine câștigă: industria apărării

Dincolo de argumentele geopolitice, tabloul economic este cel puțin la fel de relevant. După ce Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu reprezentanții marilor contractori militari — Lockheed Martin, General Dynamics, Raytheon, Northrop Grumman —, a anunțat că aceștia au convenit să „cvadupleze" producția. Acțiunile companiilor din sectorul apărării au crescut constant pe toată durata conflictului cu Iranul.

Privit în această lumină, bugetul de 1.500 de miliarde reprezintă cel mai masiv transfer de fonduri publice către complexul industrial militar din istoria postbelică a SUA — și sosește exact în momentul în care războiul din Iran furnizează acoperirea politică pentru a-l justifica.

Matematica care nu funcționează

Trump a susținut că veniturile din tarife vor acoperi creșterea cheltuielilor militare. Dar cifrele nu se susțin: SUA au colectat 288,5 miliarde de dolari din tarife în 2025 — o sumă departe de a acoperi o creștere anuală de 500 de miliarde de dolari, cu atât mai puțin și cecurile de dividende promise cetățenilor și reducerea datoriei naționale, pe care le-a invocat tot Trump în același context.

Calculul independent este implacabil: organizația nepartizană Committee for a Responsible Federal Budget estimează că propunerea actuală ar adăuga 6.900 de miliarde de dolari la datoria națională în decursul unui deceniu. Nu este un buget de apărare în sens clasic — este, în esență, un transfer generațional de datorie care se întâmplă să cumpere armament.

Soarta în Congres: o ofertă de deschidere

Creșterea are nevoie de susținere bipartizană în Congres, ceea ce o face vulnerabilă politic. Majoritatea analiștilor privesc cifra de 1.500 de miliarde ca pe o poziție de negociere — o ofertă de deschidere agresivă — și consideră că suma finală aprobată va fi substanțial mai mică. Republicanii din Congres sunt împărțiți între susținătorii cheltuielilor masive pentru apărare și cei preocupați de impactul fiscal. Democrații opun rezistență.

Casa Albă precizează că economiile necesare vor fi obținute „prin reducerea sau eliminarea programelor woke, instrumentalizate și risipitoare, precum și prin restituirea responsabilităților statale și locale către guvernele respective." Bugetul prevede, de asemenea, eliminarea a aproximativ 30 de programe ale Departamentului de Justiție, considerate de Trump redundante sau utilizate împotriva cetățenilor americani, și o creștere cu 13% a fondurilor destinate combaterii criminalității violente.

Dezbaterea abia începe. Dar miza este clară: dacă trece chiar și într-o formă redusă, bugetul va redefini prioritățile fiscale ale SUA pentru cel puțin un deceniu.