Sanatate
20 apr. 2026
Angajatul bolnav costă mai mult decât crezi. De ce sănătatea forței de muncă a devenit o problemă economică pentru IMM-urile din România
Sanatate
Timp de citire: 5 minute

Trei pasageri ai navei de croazieră MV Hondius, ancorate în prezent în largul coastei Capului Verde, și-au pierdut viața în urma unui focar de hantavirus — o boală virală rară, transmisă de rozătoare, cu rată de mortalitate ridicată. Încă două persoane de la bord se află în stare gravă, iar OMS a notificat autoritățile sanitare internaționale. Este unul dintre cele mai neobișnuite focare documentate de hantavirus — un virus care, în mod normal, nu apare pe nave oceanice.
Trei persoane au murit și cel puțin alte trei sunt bolnave după un focar suspectat de hantavirus la bordul navei MV Hondius, care navighează în Oceanul Atlantic, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății duminică. Nava este în prezent ancorată în largul orașului Praia, capitala Capului Verde, un arhipelag situat în largul coastei de vest a Africii.
Dintre cei șase indivizi simptomatici, doar un caz de infecție cu hantavirus a fost confirmat în laborator până acum, celelalte cinci cazuri rămânând suspecte. OMS a precizat că investigațiile detaliate sunt în desfășurare, inclusiv teste de laborator suplimentare și investigații epidemiologice.
Primul caz a apărut după plecarea navei din Sfânta Elena: un cetățean britanic s-a îmbolnăvit pe 27 aprilie și se află în prezent în stare critică la o clinică privată din Johannesburg, Africa de Sud — singurul caz confirmat de laborator ca hantavirus. Pe 2 mai, un cetățean german a murit la bord, cauza decesului nefiind încă stabilită. Doi membri ai echipajului — un britanic și un olandez — prezintă simptome respiratorii acute care necesită îngrijiri urgente; hantavirusul nu a fost confirmat în niciun caz.
Doi dintre cei decedați sunt cetățeni olandezi, a confirmat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Olanda.
MV Hondius a plecat din Ushuaia, Argentina, acum mai bine de o lună. Nava cu pavilion olandez, operată de Oceanwide Expeditions, a făcut escale în Antarctica, s-a întors în Ushuaia o noapte și a repornit pe 1 aprilie. A urmat o oprire la Sfânta Elena — teritoriu britanic de peste mări — înainte de a ancora duminică în largul Praiei. De-a lungul traseului, pasagerii au vizitat unele dintre cele mai izolate insule ale lumii și au observat fauna sălbatică locală, inclusiv balene, delfini, pinguini și păsări marine.
Oceanwide Expeditions a comunicat luni că 149 de persoane rămân la bord, inclusiv 17 cetățeni americani. Printre pasageri se numără și doi cetățeni irlandezi, potrivit RTÉ.
Autoritățile din Capul Verde nu au autorizat până în seara zilei de duminică debarcarea pasagerilor care necesită tratament medical sau un screening medical mai larg. Oficialii sanitari locali au urcat la bordul vasului pentru a evalua situația, dar nu au aprobat încă transferul persoanelor simptomatice către facilități de pe uscat.
Ministrul Sănătății din Capul Verde, Maria da Luz Lima, a declarat pentru Radio Cabo Verde că pasagerii nu vor fi lăsați să debarce. O echipă medicală a început să trateze la bord persoanele care necesită îngrijiri specifice.
Autoritățile olandeze lucrează la coordonarea repatrierii celor afectați din Capul Verde în Olanda, deși demersul depinde de aprobarea oficialilor locali.
Un pasager la bord, vlogger-ul de călătorii Jake Rosmarin, a transmis o declarație video din care transpare atmosfera de la bord: „Ceea ce se întâmplă acum este foarte real pentru toți cei de aici. Nu suntem doar o știre. Suntem oameni, cu familii, cu vieți, cu oameni care ne așteaptă acasă. Există multă incertitudine, și asta e cea mai grea parte."
Hantavirusul nu este un agent patogen nou, dar este extrem de rar — și apariția sa pe o navă oceanică este fără precedent în practica medicală modernă.
Hantavirusurile sunt o familie de virusuri transmise de obicei prin expunerea la urină, salivă sau fecale de rozătoare infectate, precum șobolani sau șoareci. Infecțiile cu hantavirus sunt rare, dar pot cauza sindromul pulmonar cu hantavirus — o infecție respiratorie gravă. Simptomele debutează cu oboseală, febră și dureri musculare, dar pot include și cefalee, amețeli, frisoane, greață, vărsături, diaree și dureri abdominale. Boala poate progresa rapid spre tuse, dificultăți respiratorii și senzație de presiune în piept, pe măsură ce plămânii se umplu cu lichid.
Mai mult de o treime dintre pacienții care dezvoltă simptome respiratorii pot deceda din cauza sindromului, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC).
Nu există un tratament antiviral specific aprobat. Sprijinul medical precoce — în special suport respirator — poate îmbunătăți șansele de supraviețuire, dar prognosticul rămâne rezervat în formele severe.
Medicul Scott Miscovich, specialist în medicină de familie și director al Premier Medical Group, a declarat pentru CNN că este extrem de neobișnuit ca un focar de hantavirus să apară pe o navă care nu a tranzitat zone endemice pentru acest virus. „Când am citit prima dată asta, am crezut că este o eroare de tipar", a spus el.
Miscovich a identificat două scenarii plauzibile: fie nava a fost contaminată cu fecale sau urină de șobolani sau șoareci infectați; fie unul dintre pasageri a contractat varianta Andes a hantavirusului, pentru care există dovezi limitate de transmitere om-la-om — în special în regiunile din Chile și Argentina de unde a plecat nava.
Varianta Andes este singurul tip de hantavirus despre care se știe că se poate transmite de la om la om, deși acest lucru este rar. Ea este prezentă în principal în Chile și Argentina.
„Nu există niciun motiv de panică sau restricții de călătorie", a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.
OMS a notificat autoritățile sanitare globale în conformitate cu reglementările internaționale și continuă să sprijine răspunsul medical. Organizația a subliniat că, deși rar, hantavirusul poate fi transmis între persoane și poate duce la afecțiuni respiratorii grave, care necesită monitorizare și intervenție medicală atentă.
Cazul rămâne sub observare atentă la nivel internațional, iar ancheta epidemiologică — menită să stabilească sursa contaminării și modul de transmitere — este în desfășurare.
Related Articles